Caldararii din Grajduri au sarit din chirpici in Internet

Grajduri, asezarea tiganilor caldarari de la sud de Iasi, a trecut prin doua valuri ale schimbarii. Primul, de la inceputul anilor '90, i-a scos pe tigani din chirpici si i-a cocotat in turnulete. Era

Grajduri, asezarea tiganilor caldarari de la sud de Iasi, a trecut prin doua valuri ale schimbarii. Primul, de la inceputul anilor '90, i-a scos pe tigani din chirpici si i-a cocotat in turnulete. Era epoca luxului. Au sarit atunci din carute direct in masini nemtesti de catalog. Al doilea val, insa, i-a naucit si pe ai' batrani, si pe astia mai tineri. Grajdurile au intrat brusc in epoca Internetului. Cand a adus Antonio calculatorul in tiganie, s-au strans caldararii buluc: "Se uitau la el ca la Neil Armstrong, ala care a calcat pa Luna". Un pas urias pentru Grajduri, in 1997. Pustiul, din neamul bulibasei Stanescu, trecea drept geniu, pentru ca descoperise Pentium-ul. Ajuns acum la 21 de ani, Antonio a dat tigania pe spate: de cateva luni a inventat si net-ul. Iar pentru ca motto-u' clanului Stanescu e "Ce-ti cade - aia vinzi", Antonio a pus reteaua la produs: este primul tigan din Romania care si-a deschis un magazin virtual pe Internet. Vinde toale, margele si cazane functionabile de tuica. A exportat deja in Canada si Italia. Geniul din Grajduri s-a lansat, clasic, in industria neferoaselor. Zice ca era dezvoltat pentru afaceri: la 15 ani avea 1,65 si 80 de kile. Cica dezvoltarea asta i-a adus primii 10.000 de dolari in trei saptamani. Pe urma s-a insurat si a terminat patru clase - pregatirea standard a unui caldarar. A urmat o pauza de afaceri, dupa care Antonio s-a dedicat stiintei. Printr-a zecea, elevul Stanescu avea doua decapotabile, un jeep si un Pontiac Firebird. Palatul il primise cadou, la 12 ani. In timp, a strans scoala cat sa se gandeasca la facultate si cat sa se aplece pe cultura. Mai intai a vrut sa scrie o carte, da' a auzit ca se mai scrisese una. "M-am gandit sa scriu despre traditii. Dupa aia, am aflat ca aparuse o carte in Romania. Atunci am zis sa fac un sait pentru toata Lumea". Faptul ca stia doua limbi straine - englezeste si romaneste - l-a scos in ciberspatiu. Recensamantul computerelor, la sapte ani dupa "revolutia hardware" din tigania Grajdurilor: "Unu' la primarie si trei slabute pe la neamuri". Antonio e lider, cu "doua leptopuri si un normal, pe care am inceput sa ma dezvolt". Din pasiune pentru Internet, a dat-o pe Macromedia Flash si HTML, doua soft-uri de construit pagini web. Cica nu i-a luat mai mult de o luna sa bungheasca ce zice in cartile alea de patru degete. A chemat niste baieti si, in ianuarie 2004, s-a inaugurat "www.gipsyshop.com". WWW-ul trebuia sa fie rodul dragostei lui Antonio Stanescu pentru traditiile etniei. Dar a iesit nitel cam comercial: o fusta - 3.500 de dolari, salbele - 120 banutul, costumul - 5.500 de parai. Antonio o mai drege: zice ca da o parte din bani calicilor din Grajduri, aia de n-au decat doua Dacii. La capitolul istorie a tiganilor, n-a apucat sa incarce pe site decat titlurile: "De la Dezrobire la Holocaust", "Perioada comunista", "Situatia dupa 1990". In schimb, gasesti poze cu obiceiurile actuale: Antonio si prietenii calare pe bot de Mercedes; Antonio pe saltea, la mare; tigani la bere. La traditii, n-au incaput decat numele capitolelor: "Pastele", "Nunta tiganilor", "Lasate de sac". N-au ajuns bitii decat pentru "Bolid odihnindu-se", "Interior cu fotolii" sau "Acoperis cu turnulete". Dar cea mai mare parte a site-ului e rezervata comertului. Vezi margeaua, iti place, o pui in cos. "Echipa Gipsy Shop da un mail de confirmare si pune pachetul la posta. Cumparatorul trimite banii tot prin posta. Asta se numeste plata-ramburs, ca la noi nu prea merge cu carduri". Zice ca cele mai multe obiecte sunt din lada de zestre a lu' strabunica-su. Cica multe din toale au jucat in "Satra" - poa' sa confirme si strabunicu' de 106 ani, fiind in viata, dar proba principala e "caseta video cu filmu'!" Tiganul are marketingul in el: la ghiocul din '40, scos cu 800 de parai, primesti bonus un "manual de ghicit (trucuri)". Are si margele, cica de la 1880. Le da cu 1.350 de dolari. "Cumpara pasionatii de rromi ca sa se-mbrace in case, sa vada cum le sta in tigani". Spune ca-si face reclama "in afara, in ziare si cu banere pe net". "Vand si cazanele de tuica pe care le face bunicu'. Inainte, se ducea in Ardeal, cu satra, sa dea prin targuri. Io le vand acum prin Internet". Antonio Stanescu zice ca a incercat sa-i convinga si pe ceilalti caldarari din Grajduri sa faca afaceri online. "Le-am zis ca marfa pentru care pleaca la Bucuresti sau la Ploiesti o gasesc si pe net. Ca se fac si licitatii. Nu s-a prins nimic". "Geniul de Grajduri" crede ca neamul nomazilor caldarari n-a prins inca gustul afacerilor virtuale.