BOR îl pregăteşte pe Arsenie Boca pentru sfinţenie. „Nu e monetar să fii împotriva propriilor credincioşi“

Devenit un adevărat fenomen, cu zeci de mii de pelerini ce ajung anual la mănăstirea Prislop, părintele Arsenie Boca ar putea intra în rândul sfinţilor recunoscuţi de Biserica Ortodoxă Română.

Considerat deja sfânt de miile de pelerini care ajung anual la mănăstirea Prislop, părintele Arsenie Boca ar putea intra oficial în rândul sfânţilor Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Asta pentru că Sinodul BOR a însărcinat o comisie să analizeze toate aspectele vieţii lui Arsenie Boca - scrieri, picturi şi miracolele înfăptuite - iar o decizie în acest sens ar putea veni în circa un an. 

Reprezentanţii Bisericii spun că procesul este unul deliberat anevoios, dat fiind faptul că este ireversibil. În cazul unei decizii favorabile din partea Sinodului Bisericii Ortodoxe, canonizarea părintelui Arsenie Boca ar reprezenta şi o premieră pentru biserică, devenind primul sfânt care ar fi suferit de pe urma închisorilor comuniste. 

„Procesul de canonizare continuă, după ce s-a luat act de propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Ardealului de canonizare a părintelui Arsenie Boca. Comisia pentru canonizare va analiza acum viaţa părintelui, scrierile lui – acestea trebuie verificate, pentru că, deşi circulă foarte multe texte cu numele său, nu toate sunt autentice. Ele trebuie analizate pentru ca nu cumva învăţăturile sale să devieze de la învăţăturile de bază ale Bisericii Ortodoxe. Sfinţii nu trebuie să fie nişte autori originali. Biserica are datoria să epuizeze toate sursele de informaţie, care în cazul părintelui Arsenie Boca sunt mult mai numeroase faţă de sfinţii părinţi de acum câteva secole. Procesul este intenţionat laborios, pentru că responsabilitatea în acest proces este uriaşă. Nu mai poţi să dai înapoi. Stabilirea purităţii credinţei ortodoxe, probarea unor minuni, sunt condiţiile necesare pentru canonizarea părintelui”, a declarat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii ortodoxe Române. 

Acesta a precizat că în cazul sfinţilor nu există un criteriu necesar al unei pietăţi morale absolute, sfinţenia fiind mai degrabă un dar de Sus, acordat chiar şi unor păcătoşi, preschimbaţi în urma unor revelaţii. „Foarte puţini sfinţi au avut o viaţă care să ateste o pietate morală absolută. Biserica se uită la cea mai importantă dimensiune a vieţii lor, iar în cazul părintelui Boca avem acest capitol de suferinţă, o persoană morală ieşită din comun şi chiar acest fenomen de evlavie populară la adresa sa”, a explicat acesta.

Pietatea populară l-a împins pe Boca în atenţia Bisericii

Reprezentanţii bisericii susţin că chiar acest fenomen de „pietate populară”, însemnând zecile de mii de oameni care merg an de an în pelerinaj la mănăstirea Prislop reprezintă unul din argumentele pentru canonizarea părintelui Arsenie Boca. „La părintele Arsenie Boca avem această evlavie colectivă, o pietate populară, ce a putut fi observată în aceşti ultimi ani, şi care constituie unul din argumentele pentru canonizarea sa. Pentru anii de suferinţă petrecuţi în închisorile comuniste el ar putea fi perceput ca un sfânt mărturisitor. Pentru că tocmai în aceste clipe grele şi-a mărturisit credinţa ortodoxă. Din acest punct de vedere ar reprezenta şi o premieră pentru Biserica Ordotoxă, să avem primul sfânt dintre cei care au suferit în închisorile comuniste”, a completat Vasile Bănescu. 

Ar fi greu pentru Biserică să fie împotriva credincioşilor

Sociologul Alfred Bulai este de părere că pentru Biserica Ortodoxă va fi greu, în contextul în care deja un număr mare de credincioşi îl consideră un sfânt pe Arsenie Boca, să decidă împotriva acestora. „Biserica nu poate fi împotriva cuiva care este deja considerat un sfânt. Este foarte greu să se opună. Pentru cei foarte credincioşi, care merg zi de zi la biserică şi care şi-au luat deja şase icoane cu Arsenie Boca ar fi o decizie destul de neplăcută. Şi asta pentru că mulţi credincioşi din România stimează mai mult un preot mort decât pe cel din sat sau pe înalţii prelaţi ai Bisericii. Nu e monetar să fii împotriva propriilor credincioşi, şi cu atât mai mult va conta pentru BOR. Sigur, este treaba lor pe cine canonizează, însă este clar că vorbim de un personaj aparte aici. Cineva care a pictat o biserică cum nu a pictat nici dracu în România. La Drăgănescu vorbim de picturi, unde o minte creativă poate vedea telefoane mobile şi alte chestii înaintea timpului lor”, a declarat acesta.

„Dincolo de personajul Arsenie Boca, ca fenomen, putem spune că putem vedea sub ochii noştri cum se construieşte un sfânt. Arsenie Boca este produsul modernităţii, dacă personajul apărea cu 50 de ani mai devreme nimeni nu ar fi auzit de el. Iar cultul lui explodează în spaţiul public exact în momentul democratizării internetului. În 1997 pe nimeni nu interesa Prislopul. Popularizat de publicaţii precum Formula AS, el vine cu un limbaj ce se pretează acestui tip de comunicare şi care atinge acest public sincretic. Canonizarea s-ar putea să stopeze acest fenomen, după reţeta clasică că orice sectă prin instituţionalizare devine biserică. Oricum, Biserica îşi dă seama că trebuie să găsească un echilibru între reliogizitatea populară, evidentă în acest caz, şi bună prin energia şi emoţia pe care o aduce, şi posibilele derapaje păgâne”, a declarat pentru Adevărul un expert în acest domeniu.

„În situaţii de criză lumea e mult mai atentă la minuni, iar Biserica nu poate fi împotriva cuiva considerat deja sfânt de către credincioşi”  Alfred Bulai, sociolog

Controversele legate de Arsenie Boca, rodul Securităţii

Sunt însă şi voci din Biserică ce au susţinut că unele controverse din viaţa părintelui Boca ar aduce atingere învăţăturii Bisericii şi canoanelor ortodoxe. Printre acestea se numără relaţia cu Maica Zamfira, cu care a locuit împreună, ca monahi la Mănăstirea Prislop şi apoi ca simpli laici, în Bucureşti, profeţiile apocaliptice şi chiar faptul că a pictat mai multe biserici într-o manieră care nu ar avea nimic de-a face cu iconografia bizantină şi cu canoanelor ortodoxe. Profesorul Marius Vasileanu, autorul unei cărţi despre părintele Arsenie Boca susţine că aceste controverse sunt rezultatul activităţii Securităţii comuniste. 

„Sigur că au fost şi controverse pe care le cunoaştem, însă ele au nişte cauze istorice. Cei care au cercetat dosarele au realizat că multe veneau din dezinformările lansate de Securitate, de poliţia politică în perioada  comunistă. Aşadar, multe au fost puse pe seama părintelui, care din păcate au ajuns să fie vehiculate şi în mediile clericale şi bisericeşti. De ce? Tocmai fiindcă au existat aceste dezinformări încă din anii 50 la adresa părintelui Arsenie Boca, despre care trebuie să vă spun că a fost cercetat de serviciile secrete încă dinaintea venirii comunismului. El a avut astfel de dosare care la ora asta sunt destul de clare, binecunoscute. Dacă sinodul local a luat decizia de înaintare a dosarului de canonizare, sunt convins că se bazează pe lucruri foarte solide”, a declarat acesta.

Cine a fost Arsenie Boca

Arsenie Boca s-a născut pe 29 septembrie 1910 la Vaţa de Sus, Hunedoara şi a murit pe 28 noiembrie 1989 la Mănăstirea Sinaia, Prahova. E considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat în atenţia Securităţii ca opozant al regimului. Până la sfârşitul anilor 1950, stareţul a trecut prin calvarul anchetelor şi al arestărilor. A fost închis la Securitatea din Braşov, apoi dus la Canal. A ajuns în închisoarile Jilava, Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot. Securitatea l-a urmărit apoi îndeaproape până în ultimele săptămâni dinaintea morţii sale.

Arsenie Boca a murit la vârsta de 79 de ani, iar potrivit dorinţei sale a fost înmormântat la mănăstirea Prislop, pe 4 decembrie 1989. Mormântul lui a devenit unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj din România.