Avertismentul economiștilor UBB despre o nouă generație de sacrificiu: „Sistemul de pensii devine rapid nesustenabil”
0Economiștii de la UBB estimează că deficitul fondului de pensii din România va ajunge, în 2024, la peste 25 de miliarde de lei, sistemul devenind rapid nesustenabil. Pe măsură ce „decrețeii” ies la pensie, situația devine și mai complicată. Care sunt soluțiile la îndemâna statului și a pensionarilor.
„Decrețeii (românii născuți între 1966 şi 1989 -N.R.) se duc peste 5-10 ani într-o pensie pe care nu mai are cine s-o mai plătească din cauza scăderii populației active, a exodului forței de muncă și a deșertului de natalitate”, a tras un semnal de alarmă, zilele trecute, CEO-ul fabricii Terapia din Cluj.
Această îngrijorare există și în rândul economiștilor. Cercetătorul Radu Nechita, profesor de Economie la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai, susține, vorbind despre generațiile de sacrificiu ale României, că „urmează acum un sacrificiu major din cauza sistemului public de pensii, care face niște promisiuni care nu vor putea fi onorate”.
El susține că oamenii trebuie să înțeleagă faptul că pensia lor nu va fi determinată de contribuțiile lor, ci de cuantumul contribuțiilor celor care vor fi pe piața muncii când ei vor renunța la calitatea de angajați.
„Acest lucru se va întâmpla indiferent de promisiunile făcute de un ministru de acum sau de directorul Casei de Pensii de acum. Legea nu poate schimba realitatea, iar realitatea este că vor fi mai mulți pensionari, vor trăi mai mult, iar cei care lucrează sunt din ce în ce mai puțini și intră mai târziu în piața muncii”, explică economistul.
„Sistemul de pensii devine rapid neustenabil”
Economistul Rácz Béla-Gergely, cercetător la Romanian Economic Monitor, din cadrul Facultății de Studii Economice și Gestiunea Afacerilor (UBB), a explicat pentru „Adevărul” că în România, sistemul de pensii operează pe baza a trei piloni, primul dintre aceștia și cel mai important fiind cunoscut sub denumirea de pensie de stat.
„Acesta este caracterizat de absența acumulării de capital și funcționând pe modelul repartizării (pay-as-you-go)”, explică el.
Există o mare problemă cu acest pilon: deficitul semnificativ, veniturile din contribuții fiind considerabil sub nivelul pensiilor plătite. „Conform estimărilor noastre, deficitul fondului de pensii de stat a depășit 20 de miliarde de lei în 2023 (1,3% din PIB), pe când cheltuielile totale al pensiilor de stat au ajuns la 7,1% din PIB”, detaliază Racz.
Cercetătorii de la Romanian Economic Monitor preconizează că deficitul va crește și în 2024 la peste 25 miliarde de lei, și la peste 30 de miliarde de lei până în 2025.
„Acest deficit este acoperit din bugetul de stat, care se confruntă, de asemenea, cu un deficit considerabil. În acest ritm, primul pilon devine rapid nesustenabil și poate genera dezechilibre bugetare grave”, concluzionează economistul.
Cum reformăm sistemul de pensii
„Creșterea drastică a deficitului poate fi atribuită faptului că rata de dependență a populației vârstnice din România este mai mare decât media UE (61% față de 66%, conform Eurostat). Acest indicator reflectă faptul că un angajat sprijină 0,66 pensionari. În plus, pensiile au cunoscut o creștere mai rapidă în România decât în alte state europene, generând o presiune considerabilă asupra pilonului I, dat fiind contextul demografic nefavorabil”, explică Racz.
Pentru ca sistemul de pensii să fie sustenabil pe termen lung este nevoie de două tipuri de reforme: parametrice și paradigmatice.
„Reforma paradigmatică a constat în introducerea sistemului de pensii cu trei piloni (pilonul I – pensia de stat, pilonul II – pensia privată obligatorie, pilonul III – pensia privată voluntară), fiind esențială menținerea celui de-al doilea pilon și o creștere graduală a contribuțiilor către acesta”, detaliază economistul.
Pe de altă parte, reformele parametrice vizează ajustarea parametrilor sistemului existent, inclusiv creșterea vârstei de pensionare sau chiar majorarea contribuțiilor la pensii. „Ambele măsuri sunt nepopulare, dar inevitabile în perspectiva asigurării sustenabilității sistemului de pensii”, susține Racz.
Întrebat cum vor fi plătite pensiile decrețeilor, economistul a concluzionat:
„Pilonul I nu va dispărea (adică va rămâne un sistem pay-as-you-go), dar poate suferi multe reforme care vor duce la o majorare a vârstei de pensionare și la o creștere mai lentă a pensiilor de stat comparativ cu creșterile salariale. Cu alte cuvinte, pensia de stat din veniturile viitorilor vârstnici va fi prezentă cu pondere din ce în ce mai mică”.
Sfaturi pentru viitorii pensionari
În unele țări din lume un rol important îl are pilonul IV al pensiilor. „Pilonul IV, adică sistemul de pensii ocupaționale este reglementat prin Legea nr. 1/2020 privind pensiile ocupaționale. Participantul la un fond de pensii ocupaționale poate fi orice persoană aflată într-o relație contractuală de muncă cu un angajator, persoană fizică sau juridică, ale cărei activități ocupaționale îi dau sau îi vor da dreptul la o pensie în conformitate cu dispozițiile privind sistemul de pensii ocupaționale”, explică economistul.
Aderarea la o schemă de pensii ocupaționale este facultativă.
Racz precizează că pilonul IV nu rezolvă problemele majorității contribuabilor, „deoarece acesta reprezintă, de asemenea, o formă de contribuție voluntară, la fel ca și în cazul celui de-al treilea pilon”.
Economistul crede că chiar și al doilea pilon, care oferă o alternativă la pensia de stat, nu va elimina complet diferența majoră dintre suma primei pensii și ultimul venit salarial.
„Astfel, pentru cei interesați în asigurarea unui nivel de trai stabil la bătrânețe, o pensie privată voluntară reprezintă cu siguranță o opțiune recomandabilă”, concluzionează Racz.
Nici legea nouă a pensiilor, care urmează să intre în vigoare în toamna acestui an, nu va rezolva criza din sistemul de pensii.
„Noua lege a fost adoptată pentru a elimina inechitățile din sistem și pentru a ajusta pensiile mici, precum și pentru a asigura o stabilitate pe termen mediu și lung a sistemului de pensii. Cu toate acestea, după părerea noastră, acest obiectiv final nu a fost atins, cel mai probabil vom mai vedea noi reforme (...) Deși legea a reușit să corecteze anumite inechități și să aducă îmbunătățiri, este departe de a rezolva pe deplin problemele existente.”
Se încarcă comentariile...
