Avertisment: Tulpina BA.2 a Omicron are pârtie în România. Cât mai creşte numărul de cazuri şi când revine pandemia în forţă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Subvarianta BA.2 a Omicron este cu 50% mai infecţioasă decât precedenta Foto. Arhivă
Subvarianta BA.2 a Omicron este cu 50% mai infecţioasă decât precedenta Foto. Arhivă

Numărul de noi infecţii cu SARS-CoV-2 rămâne ridicat. Trendul se va menţine şi în următoarele două săptămâni, în condiţiile în care subvarianta BA.2 – mult mai transmisibilă - a noului coronavirus a devenit dominantă.

Cifrele oficiale indică 4.088 de noi cazuri de COVID-19 înregistrate în ultimele 24 de ore, cu 433 mai puţine decât în ziua anterioară, la un nivel de testare mai redus decât cel de miercuri – circa 35.000 de teste RT-PCR şi rapide antigenice. 

   

Creşte rata de pozitivare 

Creşterea numărului de cazuri din ultimele zile este explicată de specialişti prin dominaţia subvariantei BA.2 a Omicron, mult mai transmisibilă decât subvarianta anterioară, BA.1.

„Cum se dobândeşte dominanţa de către o versiune, apare faza de creştere, în care potenţialul de infectări trebuie să fie consumat de noua versiune. Săptămâna trecută am avut peste 50% din secvenţieri cu BA.2 şi am avut o creştere cu 1,5% faţă de săptămâna anterioară, iar săptămâna aceasta avem o creştere cam cu 15%, în medie, faţă de săptămâna trecută. Iar aceasta într-un context în care este foarte clar că testarea în România aproape simbolică. Cred că mai sunt patru zone care mai testează: Bucureşti-Ilfov, Cluj, Timiş şi Constanţa”, subliniază cercetătorul Octavian Jurma. 

Dar, deşi testarea merge rău, mai spune expertul, avem creşterea ratei de pozitivare la peste 12%: ”Toţi parametri sunt în creştere cu excepţia celor secundari care reflectă scăderea valului BA.1, adică, în continuare numărul de internări va mai scădea o vreme, la fel şi numărul de decese. Pentru că toate sunt la 2-3 săptămâni în urma valului de infectări. Creşterea de acum a numărului de infectări se va reflecta în numărul de internări şi numărul la ATI, abia peste două săptămâni. Depinde foarte mult şi de cât de întârziată este testarea, adică dacă se face doar la internare, când e simptomatic pacientul. Dacă este aşa, atunci deja am pierdut o săptămână”. 

Jurma estimează că valul infectărilor va tot urca: ”Din ce vedem în Vest este o creştere mare. Peste tot este mult peste vârful valului BA.1. România este una dintre ţările cu aspect bizar în sensul în care valul BA.1 a fost lăsat să evolueze liber – n-am prea avut restricţii – astfel încât primul val Omicron a crescut foarte repede şi a scăzut foarte repede. Noi am ieşit cumva din BA.1 înainte să debuteze în mod real BA.2, în vreme ce în Vest BA.2 a debutat cum,va după vârful valului BA.1 şi de aceea se vede o creştere cumva în trepte. De aceea e greu de spus cum va arăta valul BA.2 în România, însă dacă încercăm să extrapolăm din ce vedem în UK, Austria, cam peste tot BA.2 a prelungit cu 3-4 săptămâni valul 5”, estimează cercetătorul. 

„Spitalizările vin din numărul de infectări”

Octavian Jurma consideră că politica reintroducerii restricţiilor numai după ocuparea a 50% a paturilor COVID-19 din spitale anunţată de autorităţi este falimentară. ”Aceste valuri cu tulpini foarte infecţioase sunt scurte şi înalte. Valul Omicron infectează atât de repede încât până când se umplu spitalele a trecut valul. Ca măsură de prevenţie este inutil să mai faci ceva când s-au umplut secţiile de ATI sau morgile. Deci, dacă noi vrem să prevenim infectările – pentru că de acolo provin spitalizările şi se selectează decesele – atunci trebuie să reacţionezi mult înaintea curbei. Cum face Austria acum că a reintrodus masca. Nu discutăm de măsuri dramatice, ci de măsuri de protecţie a populaţiei vulnerabile”, mai spune Jurma. 

Într-o populaţie înalt vaccinată, chiar dacă numărul de infectări a crescut este o creştere proporţională redusă a numărului de internări şi de decese. Dar nu acesta este cazul în România, unde proporţia vaccinării este scăzută, adaugă expertul. 

Cercetătorul deplânge faptul că autorităţile au recurs la abandonarea legislaţiei care permitea luarea măsurilor de prevenţie lăsând virusul să circule liber, vânând persoanele vulnerabile: ”Suntem în cea mai vulnerabilă perioadă a pandemiei, pentru că până acum dacă tu te-ai ferit purtând mască ai fost cumva protejat şi de comportamentul celorlalţi, dar acum a dispărut comportamentul de protecţie colectivă. Iar circulaţia constantă a virusului e un pericol imens”.

Toamna se numără infecţiile

Am renunţat la măsuri de protecţie, adaugă Jurma, pe fondul celei mai infecţioase subvariante de virus de până acum. ”BA.2 circulă nestingherit, în condiţiile în care avem şi războiul din Ucraina care face ca autorităţile să neglijeze pandemia ca o scuză, cu atenţia populaţiei îndreptată în altă parte. Iar problema cea mai mare nu e acum, când încă avem imunitate după vaccin sau după boală. Vara va produce acea fereastră de câteva luni în care ne va scădea imunitatea. De aceea, valurile de infectare din toamnă ne lovesc mult mai rău decât cele din primăvară. Şi dacă apare o nouă versiune pe care nici nu o mai recunoaşte sistemul imunitar sau care ocolesc vaccinul, e un risc foarte mare ”, conchide expertul. 

La rândul lui, dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină,  spune că se aşteaptă ca efectele valului BA.2 să fie mai puţin vizibile începând cu luna mai: ”În mod normal, vremea călduroasă, ventilaţia, ar trebui să ne ajute la scăderea numărului de infecţii. Dar, nu trebui să uităm că anul trecut, primele semne ale valului Delta au apărut în august, când oamenii erau în concediu, interacţionau foarte mult, nu purtau măştile şi erau foarte puţin vaccinaţi”. 

Specialistul spune că se teme cumva de un scenariu de genul acesta: ”Suntem în martie, peste 5 luni, în august, inclusiv imunitatea pe care o avem în urma vaccinării va scădea, la fel cea de trecere prin boală, interacţiunea va fi crescută şi, dacă va apărea altă variantă care se va transmite mai mult sau mai puţin rapid, dar noi nu vom şti de ea, nu putem exclude un scenariu de creştere rapidă a unui val 6 încă din vară”.  

64.826 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat, până acum. 

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite