„Angajații care lucrează de acasă chiar muncesc?” Cum privesc specialiștii strategia adoptată de tot mai multe companii
0Într-o lume tot mai digitalizată, munca de la distanță nu mai este percepută ca o activitate comodă, ci a devenit o strategie de lucru preferată de tot mai multe companii și angajați, în dorința de a crește eficiența. Specialiștii arată ce provocări aduce ea.
Percepția pe care oamenii o au asupra muncii „remote” (de la distanță) s-a schimbat în ultimii ani, în urma pandemiei, dar și pe măsură ce digitalizarea a luat amploare. Lucrul de acasă, privit în trecut uneori cu suspiciune, este preferat de tot mai mulți oameni, arată studiile de specialitate.
Mai multe studii realizate în ultimii ani au încercat răspundă întrebărilor legate de productivitatea unor astfel de activități pentru companii și angajați, dar și a efectelor pe care le au asupra acestora.
Mai puțină muncă pentru cei care lucrează de acasă
O analiză recentă, publicată de Gallup o companie internațională de cercetare și analiză a opiniei publice, cu sediul în Washington, D.C, a căutat răspunsuri întrebărilor „Oare angajații care lucrează remote chiar muncesc?” și „Ce înseamnă asta pentru productivitate?”
Potrivit cercetării, angajații cu normă întreagă din domenii care permit munca remote petrec mai puțin timp lucrând și mai mult timp în activități personale.
„Până în 2022, persoanele din roluri predominant remote lucrau, în medie, cu aproximativ o oră mai puțin pe zi decât în 2019. Din acest timp, între 30 și 60 de minute erau redirecționate către activități de recreere, un trend în linie cu alte statistici privind productivitatea în regim remote. Scăderea nu se datorează doar eliminării navetei, deoarece reducerea timpului de deplasare explică doar o mică parte din diminuarea orelor de lucru”, arată Gallup, citând datele American Time Use Survey (ATUS) pentru perioada 2019 – 2023.
Autorii studiului observă că dacă în 2019 angajații americani raportau o medie de 44,1 ore lucrate pe săptămână, în 2024, media a scăzut la 42,9 ore. Reducerea orelor alocate lucrului a influențat pozitiv productivitatea și inovația, datorită alegerilor făcute de salariați și nu a creșterii eficienței lor.
„După ajustarea unui model în care angajații își aleg locurile de muncă în funcție de competențe și preferințe, studiul a constatat o ușoară creștere a productivității pe angajat în economie. Această creștere nu s-a datorat faptului că persoanele din roluri intens remote au devenit brusc mai eficiente, ci faptului că oamenii s-au putut orienta către posturi care li se potriveau mai bine, iar angajarea s-a mutat spre sectoare cu productivitate mai mare per angajat”, notează Gallup.
Riscurile muncii de acasă: „Strategiile pot deraia ușor”
Companiile care s-au eliberat de constrângerile geografice și au început să angajeze cei mai potriviți oameni pentru fiecare rol, indiferent de locul unde trăiesc aceștia, au experimentat un salt în productivitatea muncii remote, însă managerii au un rol esențial în modul în care schimbările tehnologice afectează angajații.
„Progresul tehnologic are de obicei efecte pozitive asupra performanței, dar aceste efecte sunt amplificate atunci când managerii construiesc încredere în cadrul echipei. Standardele pentru un management eficient sunt și mai ridicate în cazul echipelor care lucrează de la distanță. A ști cum să conduci o echipă remote a devenit acum o competență centrală de leadership una care influențează claritatea așteptărilor, gestionarea performanței și gradul de încredere în organizație”, arată compania.
Autorii studiului mai arată că proximitatea fizică între colegi poate genera efecte pozitive asupra productivității, iar pentru angajații tineri sau nou-veniți, lucrul în același loc cu colegii poate aduce beneficii suplimentare. În schimb, alți angajați văd în posibilitatea de a lucra de acasă mai multă autonomie și flexibilitate.
„Deși beneficiile de productivitate ale muncii remote sunt mixte, angajatorii pot oferi flexibilitatea de a lucra de acasă ca un avantaj competitiv pentru a atrage și păstra angajați valoroși. Datele Gallup despre munca hibridă confirmă această idee: 76 la sută dintre angajații care lucrează hibrid spun că echilibrul mai bun între viața profesională și cea personală este unul dintre cele mai mari beneficii ale acestui model”, arată autorii cercetării.
Unul dintre riscurile menționate de specialiști este că strategiile complet remote pot deraia ușor. Ele pot atrage persoane mai puțin dispuse să depună efort suplimentar. Beneficiile muncii de la distanță nu sunt universale, ele variază în funcție de tipul activității și de calitatea managerului, arată specialiștii.
„Viitorul muncii hibride și al muncii de la distanță este deja aici. Ceea ce contează acum este câtă flexibilitate se oferă, cum funcționează în practică și cum sunt gestionate riscurile. Aceste decizii aparțin liderilor și managerilor”, concluzionează Gallup.
Cum a schimbat munca de acasă viața românilor
Întrebată ce a schimbat munca de acasă în viața românilor, Mihaela Ancu, IT Recruiter, Human Connection, a declarat pentru „Adevărul” că nu este vorba doar de avantaje, ci și de dezavantaje, unora dintre angajați fiindu-le greu să delimiteze viața personală de cea profesională.
„Pentru foarte mulți oameni, lucrul de acasă a însemnat mai mult decât o schimbare de decor, a fost o schimbare de ritm și de perspectivă. Odată cu mutarea biroului în spațiul personal, mulți români au descoperit libertatea de a-și organiza ziua în funcție de propriile nevoi și de a lucra într-un mediu care le oferă confort și liniște”, a precizat Mihaela Ancu.
Specialistul a observat că un efect imediat a fost scăderea stresului asociat cu traficul și naveta, mai ales în marile orașe, unde oamenii pot câștiga chiar și două ore pe zi, timp pe care îl pot petrece cu familia, cu ei înșiși sau investit în activități care le aduc echilibru. Mulți angajați simt că acest timp câștigat le-a îmbunătățit calitatea vieții și le-a oferit mai multă claritate asupra priorităților personale.
„Dincolo de aspectele practice, munca de acasă a adus și beneficii emoționale: reducerea presiunii sociale, a întreruperilor și a stimulilor din birou a permis oamenilor să fie mai concentrați și să se simtă mai puțin suprasolicitați. În multe cazuri, flexibilitatea a fost însoțită de o scădere vizibilă a anxietății și de o creștere a sentimentului de autonomie”, a declarat expertul în HR pentru „Adevărul”.
Totuși, acest mod de lucru nu este lipsit de provocări.
„Unii angajați vorbesc despre dificultatea de a delimita viața personală de cea profesională atunci când ambele se desfășoară în același spațiu. Alții resimt un sentiment redus de apartenență la echipă și duc dorul interacțiunilor spontane care se întâmplau natural la birou”, a declarat expertul în HR pentru „Adevărul”.
Munca de acasă, încurajată de psihologi
În ultimii ani, cercetătorii au urmărit viața a mii de oameni din întreaga lume pentru a înțelege ce ne face bine, ce ne epuizează și ce ne face să ne pierdem sensul.
„Concluzia este surprinzător de simplă: acolo unde există libertate și încredere, oamenii se dezvoltă, devin creativi, implicați și creează comunități. Cei care au lucrat de acasă au dormit mai bine, s-au simțit mai sănătoși, mai calmi, mai conectați cu ei înșiși și cu cei dragi. Într-o lume mereu în mișcare, în care timpul pare că nu mai ajunge, cercetătorii au redescoperit un adevăr pe care psihologia îl cunoaște demult: echilibrul nu este un concept de wellness, ci o nevoie fundamentală a psihicului uman, aceea de stabilitate și sens”, spune psihologul Gabriela Marc, pentru „Adevărul”.
Psihologul arată că munca de acasă nu a fost doar o schimbare de decor, ci o schimbare de conștiință, în care libertatea a devenit o formă de vindecare interioară.
„Pentru prima dată, mulți oameni au simțit că pot decide singuri cum își trăiesc ziua când încep, când se opresc, când au nevoie de tăcere. Această libertate a avut un efect terapeutic: stresul s-a redus, iar controlul personal a crescut”, adaugă psihologul Gabriela Marc.
Un studiu internațional publicat în 2025 arată că, odată cu dispariția deplasărilor, oamenii dorm în medie cu treizeci de minute mai mult, iar timpul câștigat se transformă în mișcare, mese tihnite și momente de respiro.
Când corpul nu mai trăiește în alertă, mintea se liniștește, iar creativitatea revine. Mulți români descriu această perioadă ca pe o redescoperire a propriei vieți, o vindecare tăcută, o revenire la ritmul firesc al ființei, menționează specialistul.
„Oamenii nu muncesc doar pentru salariu, ci pentru semnificație. Când înțeleg de ce contează munca lor, se implică cu tot sufletul. Liderii care au cultivat încrederea și au oferit claritate, nu doar instrucțiuni, au descoperit că echipele lor au devenit mai unite și mai reziliente. Sensul comun a devenit energia invizibilă a echipei, pentru că în spatele oricărei performanțe autentice stă o relație bazată pe încredere. Când oamenii se simt respectați și au libertatea de a contribui, apare motivația intrinsecă, cea care nu se stinge la sfârșitul programului. Aceasta este esența leadershipului matur: nu să controlezi, ci să creezi un spațiu în care ceilalți pot crește”, notează Gabriela Marc.
Starea de bine, esențială în calitatea muncii
Ea atrage atenția că libertatea, fără conexiune, poate deveni izolare.
„Munca de acasă ne-a pus în fața unei întrebări esențiale: cum rămânem aproape unii de alții atunci când distanța fizică ne separă? Răspunsul vine din psihologia atașamentului: oamenii se dezvoltă atunci când se simt în siguranță în relațiile lor, când știu că aparțin, că pot greși fără teama de a fi sancționați, când sunt văzuți, nu doar evaluați. Această siguranță nu ține de proximitate, ci de prezență emoțională. Poți fi departe, dar aproape prin autenticitate, ascultare și grijă. În echipele unde există empatie și comunicare sinceră, distanța nu rupe legătura, ci o face mai conștientă și mai profundă”, adaugă aceasta.
Potrivit unor studii, în cazul muncii de la distanță, productivitatea a crescut, nu pentru că oamenii au muncit mai mult, ci pentru că au muncit mai bine. Somnul de calitate, mesele regulate și confortul fizic au redus iritabilitatea și conflictele, iar oamenii au devenit mai calmi și mai răbdători.
Gabriela Marc afirmă că pentru psihologi, cercetările confirmă un adevăr simplu: starea de bine nu este opusul performanței, ci temelia ei, la fel cum atașamentul sigur este baza dezvoltării sănătoase a copilului.
„Munca de acasă a fost, pentru societatea românească, un exercițiu de maturizare. Am trăit mult într-o cultură a controlului, în care prezența era dovada seriozității. Dar lumea se schimbă. Încrederea devine noul angajament psihologic. Când oamenii știu că li se oferă libertate, tind să devină mai conștiincioși, nu mai superficiali. Iar organizațiile care înțeleg acest principiu devin mai umane, mai creative, mai reziliente. Atunci când oamenii au libertate, sens și relații reale, nu doar că muncesc mai bine, ci trăiesc mai bine”, concluzionează psihologul.
Se încarcă comentariile...
