Criza tinerilor fără loc de muncă: România, locul 3 în Europa la șomaj juvenil. Ce caută angajatorii

România are al treilea cel mai mare procent de tineri şomeri din Europa, după Spania și Suedia, cu aproape 25% dintre tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

România are al treilea cel mai mare procent de tineri şomeri din Europa. Foto Shutterstock

Rata şomajului (ponderea şomerilor în populaţia activă) în luna aprilie 2025 a fost de 5,7%, ȋn scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de martie 2025, a transmis marți Statistica română. Numărul şomerilor din aprilie (în vârstă de 15-74 ani) a fost de 467.400 de persoane, din care un sfert sunt tineri cu vârsta de 15-24 de ani.

„Reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 24,8%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada ianuarie – martie 2025”, a informat marți INS. 

Potrivit specialiștilor, șomajul în rândul tinerilor ar putea fi însă mult mai mare, dat fiind că statisticile se bazează pe numărul persoanelor înscrise în evidențele oficiale, care nu îi cuprind și pe cei fără niciun loc de muncă, dar neînregistrați.

„Mulți tineri ies din sistemul educațional cu puțină experiență practică sau fără abilități tehnice care să corespundă cerințelor pieței muncii actuale. De asemenea, multe dintre locurile de muncă disponibile sunt pentru persoane cu experiență, ceea ce creează un cerc vicios: tinerii nu pot obține joburi pentru că nu au experiență, iar angajatorii preferă persoane cu experiență. În plus, statistic, în lunile ianuarie și februarie sunt cele mai puține posturi vacante scoase la concurs, este o sezonalitate care se repetă în procesele de recrutare și selecție și atunci când avem pe total un număr mai mic de posturi în recrutare, numărul de posturi pentru joburile de entry-level scad de asemenea. 

În plus, nu toți angajatorii își pot permite să angajeze persoane fără experiență. Dacă echipele sunt mici sau managerii sunt mai degrabă prinși în activități operaționale decât de management și volumul de muncă este foarte mare, de cele mai multe ori nu au nici timpul și nici sistemele interne care să îi ajute să dezvolte și să crească angajați în interiorul organizației”, a declarat pentru „Adevărul” Corina Ștefan, specialist resurse umane și fondator 24HR.ro.

Ce le lipsește tinerilor pentru a se angaja

Întrebată ce le lipsește tinerilor pentru a se angaja? „Piața forței de muncă funcționează după regulile oricărei piețe, respectiv se supune legilor cererii și ofertei. În condițiile în care oferta de locuri de muncă per total este afectată de sezonalitate, automat și numărul de posturi de entry-level este mai mic și atunci același număr de persoane candidează pe un număr mai mic de posturi. În acest context, sunt selectați candidații cu cele mai multe atu-uri, care poate au mai avut stagii de practică sau de voluntariat pe perioada studiilor”, a explicat Corina Ștefan.

Potrivit acesteia, la nivelul procesului de selecție, sunt încă multe industrii în care selecția se face în baza unui simplu interviu, care este ținut poate cu managerul direct care nu are neapărat experiență de recrutare și selecție sau în profilarea candidaților.

„Astfel, nu putem discuta de un proces care să testeze abilitățile candidatului raportat la cerințele postului, ci managerul se raportează mai degrabă la capacitatea tinerilor candidații de a face o bună impresie la interviu. Deși nu pentru toate posturile este necesar să ai abilități ridicate de relaționare, mulți manageri caută aceste abilități, deoarece consideră că le va fi mai ușor să lucreze cu acest profil de angajat. Astfel, tinerii sunt încurajați să își dezvolte abilitatea de a se prezenta în cadrul unui interviu și de a interacționa”, a adăugat specialistul HR.

Ce pretenții au tinerii de la angajatori

Pe de altă parte, a adăugat aceasta, tinerii își setează așteptările de la angajatori pe baza informațiilor pe care le primesc din familie și din cercul de prieteni, cunoștințe. „Acest nivel de așteptări includ, de regulă: nivelul salarial și pachetul de beneficii, tipul de program, flexibilitatea în program, posibilitatea de a lucra în regim de telemuncă, posibilități de creștere profesională.  Pentru toți oamenii, nu doar pentru tineri, motivatorii intrinseci sunt posibilitatea de a-și dezvolta experiența, autonomia și apartenența la grup. De aceea, pentru tineri este foarte important să primească flexibilitate. În plus, noile generații și-au văzut părinții muncind foarte mult, fiind stresați și își doresc de la început un mediu de lucru care să le permită un echilibrul între muncă și viața personală”, a adăugat Ștefan.

De ce sunt respinși tinerii atunci când încearcă să se angajeze

Întrebată de ce sunt respinși tinerii atunci când încearcă să se angajeze, specialistul HR a declarat că „prezentarea la interviu e o abilitate în sine”.

„Tinerii trebuie să încerce să meargă la cât mai multe interviuri pentru a se prezenta cât mai bine. Și acesta este un proces de învățare: să afle ce întrebări le sunt adresate, să știe ce să răspundă și să fie activi în cadrul discuției.

Tinerii, care nu au mai lucrat și doar aud din jur ce salarii au membrii familiei sau cunoscuții, pot avea inițial așteptări nerealiste. În multe cazuri, se pot raporta la salariul avut de o persoană apropiată, dar nu pot evalua dacă acel salariu este un salariu mediu în piață sau, din contră, poate că este un salariu mare.

Din această cauză, dacă așteptările nu sunt realiste, se poate întâmpla ca un tânăr fără experiență să aștepte un salariu doar cu puțin mai mic decât un alt candidat care lucrează deja de 2-3 ani în domeniu, iar cel cu experiență va deveni astfel opțiunea principală pentru angajator”, a punctat expertul pentru „Adevărul”.