Andra Miron Diaconescu, redactor-șef Euronews România: „Am început opt oameni, încăpeam într-un lift. Acum suntem 200“ | VIDEO INTERVIU
0Televiziunea de știri aniversează astăzi un an de la lansare. Despre provocările acestui an, poziționarea pe piața media și atragerea publicului tânăr vorbește redactorul-șef al televiziunii, într-un interviu pentru „Adevărul“.
Unul dintre cele mai importante evenimente ale istoriei moderne, Războiul din Golful Persic, a fost și unul dintre cele mai urmărite în media mondială, fie televiziune, radio sau presă scrisă. A fost evenimentul prin care postul american CNN și-a consolidat poziția la nivel global, deoarece aproape toate instituțiile media din lume preluau, la vremea respectivă, informațiile și imaginile furnizate de această televiziune. Totodată, a fost momentul în care European Broadcasting Union (EBU, asociația televiziunilor de stat din Europa) a decis să aducă pe piață o entitate media nouă, ca alternativă la „american view“, consemna „The New York Times“.
Astfel, pe 1 ianuarie 1993 s-a lansat Euronews, canalul care prezintă știrile din perspectivă europeană. Astăzi, Euronews este unul dintre principalele canale TV de știri europene și difuzează știri în 17 limbi. Este distribuit în 160 de țări și 440 de milioane de locuințe din întreaga lume, ajungând la peste 145 de milioane de oameni în fiecare lună, prin platformele TV, cât și pe cele digitale, potrivit Global Web Index. Din 2018, Euronews a lansat cinci proiecte de afiliere de marcă în Europa, inclusiv Euronews România, care astăzi aniversează un an de la lansare.
„Adevărul“: Euronews România împlinește astăzi un an pe piața media locală. Cum a fost acest an pentru dumneavoastră, pentru echipă? Ne puteți face un bilanț?
Andra Miron Diaconescu: Acest an a fost pentru noi un carusel. De fapt, a început dinainte să lansăm... A fost un an plin de provocări, în care am încercat în fiecare zi, de când ne-am „coagulat“ ca echipă, să aducem pentru publicul din România un conținut paneuropean, să aducem soluții pentru publicul nostru, să încercăm să facem diferența cu lucrurile care pot să facă viața mai bună pentru români și să venim cu expertiza din zona europeană. De asemenea, am încercat mereu să arătăm ce va urma. Am vrea ca programele noastre să arate, de fiecare dată, predictibilitate. După o anumită declarație, după o știre, după un eveniment care are loc și pe care noi îl arătăm la televizor sau pe platformele noastre digitale, vrem să spunem și ce va urma. Și atunci căutăm experți, căutăm oameni care știu bine problema, dar căutăm și acele voci din România, care, din păcate, nu sunt ascultate la nivelul la care noi credem că e important să fie ascultate.
Vorbiți despre partea utilitară a jurnalismului, nu doar informația pe care oamenii o așteaptă, ci și modul în care informația repectivă le va influența viețile?
În momentul de față, aproape aproape toate publicațiile fac jurnalism factual de știri, cu mai multă sau mai puțină implicare editorială. Noi, prin valorile pe care ni le asumăm, valorile Euronews World - obiectivitate, imparțialitate, prezentarea tuturor punctelor de vedere (all views) -, nu intrăm cu o abordare ofensivă în știri. Încercăm să dăm știri factuale, să arătăm ce se întâmplă, având întotdeauna balansul tuturor celor implicați. Noi facem diferența față de celelalte televiziuni de pe piață exact prin această perspectivă pe care o putem da cu ajutorul rețelei din care facem parte, perspectiva europeană.
Ați vorbit despre această primă diferențiere. Ce altceva mai diferențiază Euronews România de televiziunile de știri de pe piața media locală?
Vrem ca invitații pe care îi avem, mai ales în zona de administrație sau zona politică, să dea răspunsurile care sunt importante pentru oameni. Și întotdeauna încercăm să aducem exact acea explicație din partea celor care hotărăsc, până la urmă, viețile noastre ale tuturor. Pentru public asta e important.
Publicul vede la TV o știre sau o transmisiune live de câteva minute. Cum se lucrează într-o redacție TV de știri, care e procesul, ce nu se vede la TV?
E un subiect care mi-e foarte drag. Meseria noastră e foarte frumoasă. Nu știm niciodată ce se întâmplă a doua zi. De fapt, nu știi niciodată ce se întâmplă în acea după-amiază. Pot să fii dimineața la Guvern și după-amiaza la inundații. Sau te trezești dimineața și pleci la cutremur, în Turcia. Jurnaliștii au o meserie foarte frumoasă, pentru că ei au responsabilitatea de a fi la mijloc între oamenii care hotărăsc viețile a milioane de oameni și acele milioane de oameni. Și această responsabilitate are o frumusețe aparte, pentru că poți să ai un mesaj corect. Și te face și pe tine responsabil. Ce se întâmplă în spate... O să vă dau un exemplu, vă povestesc ce s-a întâmplat la cutremurul din Turcia, când a plecat Maria Moiș, colega noastră. Cutremurul a fost dimineața, ne-am mobilizat să trimitem o echipă, dar nu mai zbura nimic. Cu chiu cu vai am obținut un bilet până la Istanbul și, de acolo, trebuia să ajungă în Gaziantep. Dar nu se mai făceau nici un fel de curse, nici terestre, nici aviatice decât pentru armată, iar Maria a fost foarte inspirată și a avut și noroc - că trebuie și un pic de noroc - și s-a „lipit“ de o echipă de salvatori, care se duceau în Gaziantep. A reușit să ajungă acolo și a putut să ne arate exact totul, de când a ajuns. Apoi, grație faptului că suntem parte din această rețea, am avut o colaborare foarte bună cu Anelise Borges, care era corespondentul Euronews World acolo. Amândouă au reușit să surprindă părți extrem de importante din toată tragedia care s-a întâmplat. Asta e și frumos, și greu în această meserie. Ești într-un loc care are un foarte mare impact emoțional asupra ta, dar, până la urmă, ai un job de făcut și, după ce treci de momentul „Doamne, ce e în jurul meu!“, dai reset și îți faci treaba, pentru că de asta ești acolo.
Legat de pasiunea pentru jurnalism, aveți un background foarte puternic în presă, după care a urmat o perioadă în comunicare, în zona politică. Cum a fost revenirea la jurnalism?
N-am fost în zona politică, aș vrea să fac această precizare. Eu nu am lucrat într-o zonă politică, zona pe care eu am acoperit-o când am fost în comunicare a fost cea de comunicare tehnocrată. Ceea ce am încercat să fac a fost să dau un mesaj pentru oameni, care să fie în avantajul oamenilor, să fie utilitar. Revenirea în presă a fost... a fost o gură de aer (zâmbește). Uneori e bine să schimbi drumul, ca să-ți dai seama că drumul pe care ai pornit prima dată era cel care te făcea fericit. Eu mi-am dat seama și cu această experiență, că, totuși, jurnalismul este cel care mă definește ca structură, mai mult decât zona de comunicare.
Ați venit în poziția de redactor-șef, dar vă implicați și în partea de content, pentru că realizați emisiunea „Perspective“.
În momentul în care am început, eram opt oameni, încăpeam toți într-un lift. Ne-am apucat să facem grila, să punem pe hârtie ce o să dăm la televizor, ce o să dăm în social media și pe digital. Și atunci a venit întrebarea aceea pe care ați adresat-o la început: Suntem într-o piață cu multe televiziuni de știri, ce plus am putea avea, ce emisiuni care să fie un statement al acestei stații, pe care nu le are nimeni? Așa ne-a venit ideea emisiunii „Perspective“. Alegem un subiect care are impact și o „declinare“ către toate stațiile afiliate Euronews și către Euronews World. Mă bucur tare că toți colegii noștri din celelalte stații afiliate au marșat pe această idee și au considerat că este un plus și pentru stațiile lor. Și atunci am realizat această emisiune. Are un desfășurător, are un producător de fiecare dată și un prezentator din fiecare dintre țările afiliate. România a fost deja gazdă de două ori, iar una dintre teme a fost exact cutremurul din Turcia ce impact are asupra alegerilor din Turcia.
Licența pentru România este deținută de Universitatea Politehnica București. Ce presupune acest lucru, ce e diferit față de o televiziune dintr-un trust media? Ce legătură are o Universitate cu o televiziune de știri?
Și noi ne-am întrebat asta și răspunsul a fost unul care ne-a și încurajat să venim și să continuăm acest proiect. O universitate are, în primul rând, o componentă academică de educație, care arată foarte multă stabilitate. Trusturile media au, de foarte multe ori, această componentă ușor volatilă, comercială. Din acest punct de vedere avem o foarte mare stabilitate. Există un brand foarte puternic la Universitatea Politehnica din București, care s-a aliat cu acest brand foarte puternic, Euronews. Am făcut și un sondaj, care ne-a confirmat ceea ce credeam: că oamenii au perceput corect această alăturare de brad.
Spuneați puțin mai devreme că erați doar opt oameni la început. Câți oameni are acum echipa, cum s-a „sudat“ în acest an? E ca un mecanism cu rotițele bine unse sau mai scârțâie?
Mai scârțâie. Și cred că o să mai scârțâie și de aici înainte. Formarea acestei echipe a fost un proces de lungă durată și destul de anevoios. Fiind Universitate, deci o instituție care se supune rigorilor administrative birocratice, a impus, pentru că așa e legea, ca acest concurs să aibă trei etape: depunerea dosarului, proba scrisă și interviul. Toți colegii cu care am discutat după ce și-au făcut dosarele ne-au spus că a fost un chin să facă aceste dosare, să aducă o grămadă de adeverințe, diplome. Știu că a fost complicat, pe de altă parte, acest tip de concurs oferă garanții. Și eu am trecut prin asta când am depus actele pentru Lyon, pentru că am dat concurs la Euronews World. Deci a fost greu. Dar am ajuns la 200 de oameni acum. Cred că e o echipă care și-a dorit să fie în acest proiect, o echipă bună, o echipă entuziastă, o echipă tânără, în care eu am foarte mare încredere.
Unul dintre targeturile stației este și ratingul, atragerea publicului, în special a publicului tânăr. Care e strategia în acest sens, mai ales că generațiile Millennials și Z își iau informațiile din mediul online și social media?
Și noi ne punem în fiecare zi problema cum să-i atragem pe acești tineri. La televizor nu știu dacă îi mai atragem, dar în social media sigur o facem. Echipa lui Silviu Calangiu, care este șeful Departamentului digital, e cea mai tânără echipă, au 20-22-25 de ani. În fiecare zi ei încearcă să ia conținutul acest greoi de la știri – care chiar e greoi pentru ei - și să-l transforme în conținut digital. Astfel, putem să-l transformăm în conținut pentru TikTok, în care să explicăm ce e cu greva profesorilor, de ce ni se întâmplă asta. Putem să-l transformăm în conținut social media, pe Instagram sau pe Facebook, să facem niște Reels în care să povestim foarte pe scurt și cu video. Adaptăm tot conținutul acesta greu, îl punem într-o formă așa încât să fie mai accesibil. Apoi căutăm să dăm conținut nișat. Pentru că pe tineri îi va interesa, poate, mai puțin povestea politică, dar cu siguranță îi interesează ce telefon a mai apărut, cum pot să-și facă temele cu ChatGPT și așa mai departe. Așa că ne-am dus în zona asta de digital, încât să putem da conținut nișat pentru ei. De asemenea, ne-am gândit la trei emisiuni care au impact pentru tineri.
Credeți că inteligența artificială este o amenințare pentru viitorul jurnalismului?
Nu știu... Nu cred că, vreodată, vreo mașină va înlocui capul unui om. Dar cred că mașinile și AI vor interveni foarte mult în modul în care o să ne dezvoltăm în următorii ani și cred că se va întâmpla mai repede decât ne dăm seama.
Cum vedeți următorul an pentru Euronews România?
Aș vrea să avem un conținut mai consolidat. Suntem încă într-o etapă de creștere, de „coagulare“. Și aș vrea să îndeplinim două obiective care, cred, sunt foarte importante pentru publicul nostru. Aș vrea să avem un studio la Bruxelles, pentru că acolo se iau foarte multe decizii care au impact direct asupra noastră și pe care nu le putem explica atât de bine pe cât am vrea și nu le înțelegem atât de bine pe cât ne-am dori decât dacă am avea acolo un studio. La fel la Chișinău. Moldova este o țară care ne e dragă și în care avem și mulți conaționali. Și cred că e foarte important ce se întâmplă acum acolo. Moldova este o zonă-cheie a întregii regiuni și ne propunem să avem știri de acolo, pe care să le facem cu corespondenții noștri, direct de acolo.
Se încarcă comentariile...
