Adolescenta, vulnerabilă

De regulă, se îmbolnăvesc de anorexie eleve din liceu sau studente. Ele îşi neagă boala, refuză să accepte că ar fi ceva neînregulă. Aproape toate ajung la spital aduse de familie. "Uneori

De regulă, se îmbolnăvesc de anorexie eleve din liceu sau studente. Ele îşi neagă boala, refuză să accepte că ar fi ceva neînregulă. Aproape toate ajung la spital aduse de familie. "Uneori afli că s-a râs discret pe seama acestor fete, legat de greutate, şi atunci au început prima cură de slăbire. Fie mama sau un membru al familiei s-a referit la aspectul fizic al fetei, fie un coleg a făcut o glumiţă, cert că pentru anorexică această remarcă banală e un factor traumatizant care declanşează criza". De ce nu s-au plâns medicii, până acum? "Medicii se bucură, într-un fel, pentru că se produce medicalizarea societăţii. Uitaţi-vă la reclame. Pe vremuri, fotografia încerca să transmită mesajul: acesta e un produs gustos, care te va satisface. Acum, fiecare aliment e privit ca un medicament. Mâncarea nu e o sursă de plăcere, ci de sănătate. Iar sănătatea înseamnă fericire. Cum a fi sănătos presupune să n-ai colesterol, alimentele fără colesterol, bune-rele, încep să-ţi placă. E o întâlnire a intereselor industriei farmaceutice, a celei alimentare şi a lumii medicale, fără a mai vorbi de cosmetică, chemată să dreagă ravagiile făcute, de pildă, de o dietă dezechilibrată. Pentru părul lipsit de luciu se vând şampoane, pentru pielea roşie, descuamată, se găsesc creme. Nici factorul politic nu e supărat de medicalizarea societăţii. Decât să ai un contestatar, un rebel, în stradă, mai bine un pacient cu tulburare posttraumatică de stres, care îşi ia terapia şi îşi aşteaptă, cuminte, ajutorul social."