10 soluţii de combatere a risipei alimentare în fiecare casă

Ce faci vineri seara? Printre altele, o inspecţie utilă a propriului frigider în încercarea de a vedea cu ce alimente termini săptămâna. Şi fiindcă noi toţi am învăţat că nu e bine să aruncăm mâncarea, tot ce avem nevoie e să dăm dovadă de bunăvoinţă. Şi, desigur, ceva cunoştinţe în ale gătitului. Dar nu foarte multe.

Fiindcă cu un rest de legume, ceva brânzeturi şi o bucăţică de carne, fie ea de porc, de vită sau chiar peşte poţi face un veritabil festin. E ceea ce am învăţat recent de la Cristina Mazilu şi echipa ei de la Mazilique Studio, care şi-au propus să declare război risipei alimentare. 

„O banală, dar delicioasă salată, o supă-pastă sau o reţetă de peşte ca la mama acasă poţi realiza aproape bătând din palme. Totul e să vrei să te surprinzi pe tine şi pe cei din jur”, ne-a declarat entuziastă gazda noastră de vineri seara

Cristina Mazilu are şi un aliat de seamă, prin compania IKEA, cea care a salvat mai mult de 3.6 milioane de mese de la lansarea programului de Gestionare a Resturilor Alimentare în 2016. Magazinele din Belgrad şi Zagreb au intrat în acest program din toamna anului 2018. Dar obiectivul global este reducerea cu 50% a deşeurilor alimentare în toate operaţiunile până la sfârşitul lunii august 2020. Cu ajutorul soluţiilor şi cunoştinţelor general acceptate, cei de la IKEA încearcă deja să determine milioanele de oameni din Europa de Sud-Est să reducă deşeurile alimentare şi să aibă o viaţă mai sustenabilă în bucătărie. Iar pentru asta propun şi soluţii imediate. Spre exemplu, menţinerea alimentelor proaspete pe o perioadă mai lungă de timp şi permiterea utilizării resturilor cu ajutorul recipientelor alimentare 365+. Asta, pentru că prin introducerea sticlei reutilizabile 365+ s-a constatat deja o minimizare a consumului de plastic de unică folosinţă. Adevărul a încercat să afle mai multe pe tema asta de la Mircea Ilie, manager de sustenabilitate la IKEA România. 

Câtă mâncare trebuie să cumperi în fapt pe săptămână? Cât de utilă poate fi banala listă de cumpărături?

Este important să învăţăm să cumpărăm doar cât avem nevoie. Să ne uităm în frigider înainte de a pleca de acasă şi să ne asigurăm că ştim ce anume ne lipseşte şi ce nu. Acest lucru ne va ajuta să fim ceva mai cumpătaţi când ajungem la cumpărături. O listă de cumpărături pregătită de acasă va fi cu siguranţă de maxim ajutor pentru noi. Important este să nu uităm de ea în portofel ci să o şi folosim

Cum te poţi autodisciplina într-o sesiune de cumpărături?

Pe lângă lista de cumpărături, ne-am putea seta un buget pe care să îl cheltuim. Stabilim suma şi încercăm să o respectăm. În acest fel vom reuşi să fim mai organizaţi şi să facem economii. De asemenea, ajută să mergem la cumpărături după masă, nu pe stomacul gol.

Cât de repede poţi învăţa să-ţi gătesti singur?

Poţi învăţa destul de repede dacă eşti interesat şi pasionat de domeniu

Cum poţi reduce cheltuielile pentru prepararea felului de mâncare preferat?

Dacă ne uităm în frigider şi vedem că avem o parte din ingredientele necesare, le putem folosi pe acelea. Nu este nevoie să le aruncăm, câtă vreme sunt încă în termenul de valablitate. De exemplu, dacă vrem să pregătim un sos pe bază de brânză şi constatăm că mai avem ceva rămăşiţe, bune pentru consum, în frigider, le putem folosi pe acelea în loc să le aruncăm la gunoi şi să facem astfel risipă alimentară. Sau puteţi foarte uşor să împiedicaţi uscarea părţilor tăiate ale brânzei prin acoperire cu unt sau margarină.

Cum te pot ajuta recipientele sau aparatura de răcit în această bătălie?

În lume, aproape o treime din alimentele produse sunt aruncate şi nici România nu stă prea bine. Fiecare cetăţean al ţării noastre aruncă anual aproximativ 130 kilograme de hrană pe care le-ar putea economisi folosind câteva trucuri pentru depozitarea corespunzătoare. Ştiind cum să economisiţi şi să utilizaţi resturile de alimente contribuiţi la realizarea unor economii substanţiale la bugetul propriu şi, de asemenea, salvaţi planeta de gazele nocive care apar în urma alimentelor neutilizate care ajung în gunoi. Datorită recipientelor de calitate pentru depozitarea şi transportul alimentelor, cu capace ermetice, resturile de la prânzul de ieri, cum ar fi excesul de paste gătite, rămân proaspete timp îndelungat şi sunt gata de a fi folosite din nou pentru vrăji culinare noi. De asemenea, puteţi utiliza aceste recipiente pentru o organizare mai bună a frigiderului, introducând mai întâi produsele alimentare într-un colţ al frigiderului. Pe lângă faptul că vă amintiţi să folosiţi mai întâi alimentele apropiate datei de expirare, o astfel de organizare vă poate inspira să încercaţi noi combinaţii de arome.

În fapt, cu câte zile înainte de expirarea produsului în cauză trebuie să renunţăm la consumarea acestuia?

Data de expirare înscrisă pe ambalajul produsului are o marjă de siguranţă, în sensul că produsul, păstrat în condiţii corespunzătoare, va fi bun de consum chiar şi o scurtă perioadă după data expirării. Însă, în lipsa unor informaţii specifice pentru un anumit aliment, cel mai sigur este să considerăm data înscrisă pe ambalaj ca fiind data maximă la care se poate consuma produsul

Exista produse sau ingrediente naturale care nu se deteriorează pe termen indelungat? Care sunt acestea şi la ce pot ele fi folosite cu predilecţie?

Câteva exemple de alimente care nu se strică, dacă sunt păstrate corespunzător, sunt sarea, zahărul, mierea, orezul alb, leguminoasele uscate (fasolea, lintea bob, năutul), oţetul şi băuturile alcoolice.

Ce se poate face cu legumele, fructele şi în general cu produsele care nu mai au aspect proaspăt?

O combinaţie de umiditate şi aer creează un mediu ideal pentru depozitarea fructelor şi legumelor, deci este bine să depozitaţi aceste alimente în coşuri sau pungi aerisite şi puneţi un castron cu apă în imediata vecinătate. Acest lucru va crea condiţiile optime pentru fructe şi legume să rămână proaspete mult mai mult. În plus, veţi realiza cât de util ar putea fi acest lucru pentru propriul buget, evitând risipa. Legumele care nu mai sunt proaspete dar care sunt încă într-o stare bună pentru consum pot constitui baza unor reţete culinare rapide. Dacă aţi cumpărat sau aţi primit fructe care nu sunt încă coapte şi comestibile, nu le aruncaţi pentru că se pot coace aproape peste noapte. Doar puneţi-le într-o pungă de hârtie cu un măr deoarece merele emit gaz de etilenă care accelerează procesul de maturare a altor fructe.

Ce principiu trebuie aplicat în bucătărie, cel care spune că ultimul produs cumpărat e şi primul consumat?

Avem tendinţa să mâncăm doar ce e la vedere. Recomandarea ar fi ca imediat ce ajungi acasă de la cumpărături să pui cerealele, pastele şi alte alimente uscate în recipiente transparente sau cu etichete, pentru a găsi uşor ingredientele atunci când ai nevoie.  Spre exemplu, recipientele din sticlă IKEA 365+ ajută la reducerea risipei alimentare.

Cui poţi dărui surplusul de mâncare fără a supăra pe nimeni din jur?

Cel mai bine este să dăruieşti unor oameni pe care îi cunoşti, care vor primi fără a se simţi judecaţi sau puşi într-o poziţie de inferioritate. Sau, poţi apela la o organizaţie caritabilă care lucrează zi de zi cu oameni care ar putea beneficia direct de darul tău.