Ziua Mondială de Luptă Împotriva Hepatitei. De câte tipuri este boala și care sunt simptomele
0În fiecare an, la 28 iulie este marcată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Hepatitelor. Saltul pe care România l-a făcut în ultimul deceniu pentru tratarea formelor virale este semnificativ. Vin în schimb puternic din urmă cazurile de steatoză hepatică, determinate în mare măsură de stilul de viață.
Hepatita rămâne o problemă majoră de sănătate publică, hepatitele virale ducând la decesul unei persoane, în lume, la fiecare 30 de secunde. Tratamentul a evoluat în schimb în ultimul deceniu foarte mult, inclusiv pacienții din România beneficiind de terapii inovatoare. Provocările rămân în continuare vaccinarea și testarea.
Peste 1,3 milioane de persoane mor anual din cauza hepatitelor B și C
La nivel global, mai mult de 300 de milioane de oameni trăiesc infectați cu hepatită și peste 1.3 milioane își pierd viața anual din cauza hepatitelor B și C, arată specialiștii care au derulat în ultimii ani în România, cu fonduri europene, amplul program de testare, evaluare și diagnosticare LIVE(RO). Deși posibilitățile de tratament au evoluat constant, lipsa informațiilor, dezinformarea, miturile sau stigmatizarea îi determină pe oameni să nu se testeze sau să nu accepte diagnosticul și să urmeze tratamentul care este vital pentru ei și pentru cei din jurul lor, atrag atenția oamenii de sănătate publică.
Dar ce este hepatita? Hepatita este o inflamație a ficatului cauzată de infecția cu unul dintre virușii hepatici A, B, C, D sau E. Este a doua cauză infecțioasă de deces la nivel global, hepatitele B și C fiind cele mai răspândite forme cronice ale bolii. Acestea pot provoca complicații severe, precum ciroza hepatică și cancerul de ficat, din cauza cărora la fiecare 30 de secunde cineva moare. Hepatita poate fi și rezultatul altor factori, precum consumul excesiv de alcool, toxine, medicamente, sau afecțiuni autoimune.
Obiectivul Organizației Mondiale a Sănătății este acela de a reduce infectările cu 90% și de a reduce decesele cu 65% până în 2030, în condițiile în care studiile arată că virusul hepatic B are un procent de infectivitate de 33%, iar virusul hepatic C - 3%. Problema nerezolvată rămâne diagnosticarea, estimările fiind că 9 din 10 pacienți bolnavi de hepatită sunt nediagnosticați. În prezent, hepatita cronică C este o boală curabilă, iar împotriva hepatitei B există vaccin și de asemenea tratament.
Conform datelor furnizate de Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) și comunicate de Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO), în România prevalența a scăzut la 0.90% în cazul virusului hepatitic C, rezultând un număr estimat de aproximativ 139.000 de persoane afectate in prezent. Infecția cu virusul hepatitei B, pentru care nu există încă terapii atât de eficiente ca în cazul infecției cu virusul hepatitei C, rămâne o provocare, cu atât mai mult cu cât gradul de vaccinare a copiilor sub 18 luni continuă să scadă pe fondul curentului antivaccinist. Se estimează că între 2.2 și 6% (în funcție de tipul studiului) din populația României este afectată de infecția cu virusul hepatitei B, iar o parte dintre acești pacienți au și virusul hepatitic Delta .
Formele hepatitei și modalitățile de transmitere
Hepatitele au două forme: hepatita acută (în primele 6 luni de la infectare), care se manifestă clinic după aproximativ 21 zile de la infectare, respectiv hepatita cronică (după 6 luni) – în care celulele hepatice sunt distruse progresiv și înlocuite de țesut conjunctiv și de o rețea de cicatrici fibroase, ce împiedică circulația sangvină. Hepatitele acute sunt relativ puține ca număr raportate anual (câteva sute), în schimb depistarea hepatitelor cronice care determină complicațiile amintite anterior rămâne un obiectiv major.
Tipurile de hepatită sunt următoarele:
Hepatita A - sau „boala mâinilor murdare”. Virusul hepatic se găsește în materiile fecale ale persoanelor infectate, iar transmiterea are loc prin contact cu obiecte, alimente, apă contaminată cu materii fecale provenite de la o persoană infectată. Trecerea prin infecția cu virusul hepatic A creează imunitate. Cea mai bună metodă de prevenție este însă vaccinarea și, ca și în cazul multor altor boli, respectarea cu rigurozitate a regulilor de igienă care presupun: spălarea mâinilor cu apă și săpun, înainte și după folosirea toaletei, înainte și după prepararea alimentelor sau schimbarea scutecelor; spălarea corectă a legumelor și fructelor și evitarea alimentelor insuficient gătite; folosirea de surse de apă de băut necontaminate; utilizarea corectă a prezervativelor.
Hepatita B - are cale de transmitere sexuală (schimb de fluide ale corpului), însă transmiterea se poate face și prin contactul mucoaselor sau tegumentelor lezate (răni, ulcerații) sau prin fluide injectate infectate, folosirea în comun cu persoane infectate a seringilor sau altor instrumente contaminate care pot provoca sângerare (de exemplu forfecuțe de manichiură / pedichiură). Virusul B poate fi de asemenea transmis de la mamă al făt, fie la naștere, fie prin laptele matern. Ca și în cazul hepatitei A, cea mai bună metodă de prevenție este vaccinarea (care previne și hepatita D). Regulile de igienă și în acest caz sunt importante, alături de utilizarea prezervativelor, utilizarea seringilor de unică folosință, evitarea folosirii în comun a obiectelor etc..
Hepatita B reprezintă o mai mare provocare în privința tratării, în cazurile grave putându-se ajunge la transplant.
Hepatita C - se transmite prin contact direct cu sângele unei persoane infectate (ace/instrumentar folosit în comun cu persoane infectate, transfuzii, transplant de organe, de la mamă la făt în timpul sarcinii sau prin contact sexual neprotejat). Virusul poate rămâne latent o lungă perioadă. Poate de asemenea cauza ciroză sau cancer. Ca și în cazul hepatitelor A și B, respectarea regulilor de igienă, utilizarea prezervativului, evitarea folosirii obiectelor personale în comun, evitarea tatuării și piercing-ului în locuri care nu prezintă încredere sunt măsuri de prevenire.
Hepatita D – apare la persoanele care suferă și de hepatită B, apariția hepatitei D accelerând progresia bolii, astfel că ciroza poate să apară chiar cu 10 ani mai devreme.
O caracteristică a tuturor hepatitelor este aceea că la început sunt asimptomatice și ajung să se manifeste după aproximativ două luni.
Simptomele hepatitei pot fi: febra, oboseala, scăderea apetitului, urină închisă la culoare, icter (îngălbenirea pielii), disconfort în zona ficatului, dureri articulare, dureri musculare, scăderea apetitului. Când boala avansează, adică în formele cronice, semnalele de alarmă pot fi: scăderi în greutate, retenție de apă în țesuturi, mărirea abdomenului, umflarea articulațiilor etc..
Ficatul gras, problema care îngrijorează
România tratează de aproape zece ani hepatitele cronice cu terapie interferon-free, ceea ce reprezintă un salt enorm. Încă mai sunt medicamente inovatoare de care pacienții români deocamdată nu beneficiază și încă este nevoie de calitatea de asigurat pentru a primi tratamentul, dar progresul trebuie remarcat, spune președinta APAH-Ro, Marinela Debu.
„Stigma rămâne în continuare o problemă, chiar și și după atâția ani. Vorbesc cu pacienți care au hepatită B sau C și care spun că, chiar și dacă au scăpat de virusurile hepatitice, unii spun că nu vor să se știe nici că au avut nici că au făcut tratament, iar cei care au B sau B plus Delta cu atât mai mult preferă să nu vorbească despre asta în mediul social.
Ce vine din spate, și cred că va trebui să avem în vedere, este pandemia de ficat gras, de steatoză hepatică. Sunt tot mai multe persoane, și sunt persoane care au și ficat gras și au și un virus hepatitic B, sau au avut hepatită C, sau au hepatită B plus Delta. Aici va trebui cu toții să înțelegem că trebuie să avem grijă la stilul de viață și stilul de viață îl putem regla mergând pe jos, încercând o alimentație mai sănătoasă, încercând să dormim suficient, reducând consumul de alcool, de tot ce înseamnă substanțe nocive, practic. Dacă se poate să le scoatem din viața noastră e chiar perfect, pentru că aici este o problemă care vine din spate. Uitați-vă că sunt mulți copii care sunt supraponderali, sunt mulți adolescenți, sunt mulți tineri. Cred că cu toții trebuie să conștientizăm că trebuie educația pentru sănătate să fie introdusă în școli, bineînțeles, raportat la vârsta fiecăruia, dar trebuie să fie introdusă în școli”, a subliniat Debu.
Testări gratuite în București
Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hepatitelor, sub sloganul - „10 ani de inovație în hepatita C în România – Spune STOP stigmei în rândul pacientului hepatic” - Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) organizează și acțiuni de informare și testare pentru hepatitele virale B și C.
Astfel, vineri, 25 iulie 2025, în București o activitate de testare rapidă și informare pentru hepatitele virale B și C va avea loc la Academia HIV-SIDA – Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, în intervalul orar 10:00 – 13:00, acțiunea fiind organizată în parteneriat cu INBI „Prof. Dr. Matei Balș” și Grupul GastRo SNMF.
Tot vineri, 25 iulie 2025, în intervalul Interval orar 16:00 – 19:30, la Roaba de Cultură – Parcul Herăstrău, are de asemenea loc o testare rapidă pentru hepatitele virale B și C.
Se încarcă comentariile...
