VIDEO De ce este cancerul o boală atât de comună
0
Aproape 50.000 de români mor în fiecare an de cancer, iar numărul celor care se luptă cu boala este şi mai mare. Din păcate, „inamicul“ nu este unul singur, sunt aproximativ 200 de tipuri de cancer. Aceasta face foarte dificilă lupta medicilor şi a oamenilor de ştiinţă care încearcă să identifice mecanismele de instalare şi tratamentele cele mai eficiente.
Într-un material amplu care defineşte, pe înţelesul tuturor, boala cea mai de temut a secolului, BBC Science descrie cancerul ca fiind maladia ce se instalează atunci când celulele din corp încep să se reproducă necontrolat şi formează noi celule, care sunt anormale. Aceste celule anormale se acumulează în timp în formaţiuni denumite tumori.
Dacă celulele din tumorile respective nu se pot răspândi în corp, atunci ele sunt considerate benigne, adică nu sunt canceroase şi pot fi îndepărtate chirurgical, în cele mai multe cazuri.
Dacă celulele au capacitatea de a invada ţesuturile şi organele sănătoase din jur sau dacă se pot răspândi în corp prin intermediul vaselor de sânge sau limfatice determinând noi acumulări, deci noi tumori în alte zone, atunci ele sunt definite ca maligne sau canceroase. Dacă nu se intervine rapid cu tratamentele anticanceroase cunoscute, celulele se răspândesc şi dau naştere unor noi tumori.
Care sunt cauzele cancerului?
ADN-ul este conţinut de fiecare celulă a corpului. ADN-ul poartă codul nostru genetic şi conţine un set de „instrucţiuni“, de „specificaţii“ privind toate acţiunile celulei.
Dacă ADN-ul celular suferă modificări, aceste instrucţiuni se schimbă şi, deci, toate acţiunile celulei sunt date peste cap. De fapt, ADN-ul din interiorul celulelor suferă modificări sau „mutaţii“, cum sunt cunoscute medical, tot timpul, pe fondul diviziunii celulelor şi a multiplicării lor. De cele mai multe ori, celulele „văd“ şi recunosc mutaţiile şi reuşesc să repare ADN-ului sau, dacă nu e posibil, ca mecanism de apărare, se autodistrug şi sunt eliminate din corp.
Dar sunt situaţii în care ADN-ul unei celule suferă mai multe mutaţii, iar atunci, se pierde controlul, nu există nici posibilitatea reparării porţiunilor afectate, nici autodistrugerea. Aşadar, celulele „mutant“ supravieţuiesc şi, respectând instrucţiunile ADN-ului modificat, cresc şi se reproduc anormal. Acesta este începutul cancerului.
Deşi nu se cunoaşte cauza precisă a fiecărui tip de cancer, studiile realizate în ultimele decenii au confirmat faptul că sunt mulţi factori – dintre care cei mai importanţi sunt fumatul şi expunerea excesivă la soare – care ajung să modifice ADN-ul celular. De fapt, ceea ce fac aceşti factori este să favorizeze acumularea mai multor mutaţii la nivelul ADN-ului într-un timp scurt, astfel încât mecanismele celulei de autoapărare nu au timp să intre în acţiune.
Desigur, istoricul familial de cancer creşte riscul dezvoltării bolii, fiindcă persoana respectivă vine pe lume cu nişte mutaţii la nivel de ADN care merg aproape sigur spre cancer. Dar cazurile de cancer moştenite nu acoperă mai mult de 10-11% din totalul cazurilor de cancer la nivel mondial.
Un studiu recent, condus de Universitatea Cambridge, a arătat că există peste 80 de gene mutant (markeri genetici, în termeni medicali) care pot creşte riscul dezvoltării unora dintre cele mai comune forme de cancer: de sân, de prostată sau de ovare, de exemplu. Oamenii de ştiinţă britanici cred că această descoperire va face ca, în curând, determinarea profilului genetic prin teste genetice să fie o investigaţie realizată la scară largă pentru a identifica acei indivizi cu risc crescut.
Rămâne de văzut dacă acest lucru se va întâmpla la fel de curând şi în România, unde nu se aplică în mod corect şi la toţi bolnavii nici testarea pentru identificarea mutaţiei HER2 în cancerul mamar, pentru administrarea celui mai eficient tratament, măsură utilizată de multă vreme în restul lumii civilizate.
De ce este cancerul atât de periculos, de ce provoacă atât de multe decese?
Celulele canceroase pot invada alte părţi ale corpului, unde se instalează, cresc şi formează noi tumori, cunoscute medical sub denumirea de tumori secundare. Ei bine, aceste celule se răspândesc prin intermediul sângelui şi al limfei, prin sistemul circulator sangvin şi limfatic şi pot călători oriunde în corp.
De exemplu, în cazul cancerului de colon, dacă celulele se răspândesc prin pereţii intestinului gros, este foarte posibil să înceapă formarea unei noi tumori la nivelul vezicii urinare. Dacă celulele maligne intră în fluxul sangvin, pot ajunge şi la organe mai îndepărtate, cum sunt plămânii sau chiar creierul. În timp, tumorile vor înlocui aproape integral ţesuturile sănătoase.
Procesul prin care celulele canceroase se răspândesc în corp poartă numele de metastaze. O dată ce un cancer a început să se împrăştie în corp, şansele de vindecare scad dramatic, fiindcă boala devine mult mai greu de tratat.
Cancerul afectează organismul într-o varietate de moduri. Dimensiunea tumorii poate afecta organele vecine, vase de sânge sau alte mijloace prin care circulă substanţele importante pentru supravieţuire. De exemplu, o tumoare pe pancreas poate creşte atât de mult încât să blocheze căile biliare, ducând la acumularea bilei în ficat şi la icter. O tumoare pe creier poate apăsa pe zone cerebrale importante şi poate detemina modificări serioase de comportament, halucinaţii sau pierderi de cunoştinţă.
Mai pot exista, de asemenea, o multitudine de manifestări: de la pierderea poftei de mâncare, la oboseală cronică, lipsă de energie, scăderea bruscă în greutate sau modificări în procesul de coagulare a sângelui.
De ce este atât de greu de tratat?
Cancerul este una dintre cele mai complexe boli. Fiecare dintre cele 200 de tipuri distincte este diferit din punct de vedere biologic de celelalte. De exemplu, cancerul de piele este foarte diferit de cacnerul sangvin numit limfom (şi în această categorie sunt multe tipuri de cancer).
La toate acestea se adaugă faptul că fiecare individ este diferit din punct de vedere genetic de ceilalţi şi, deci, boala trebuie tratată particular, personalizat.
De aceea, pentru oamenii de ştiinţă este foarte dificil să identifice modul precis în care celulele canceroase se comportă şi cum se răspândesc sau cum distrug organismul în fiecare caz în parte. Şi fără noţiuni exacte privind toate aceste lucruri, este foarte dificilă identificarea celor mai eficiente tratamente care să vindece boala.
Cât de eficientă este operaţia?
Intervenţiile chirurgicale efectuate cât mai precoce pot avea un efect considerabil în tratamentul cancerului. Dar asta nu înseamnă că boala nu poate să revină dacă cumva au mai rămas celule mutante, anormale în locul respectiv. Mai poate reveni şi dacă o parte din celulele anormale au „fugit“ din tumoarea primară şi au format tumori secundare microscopice în alte părţi ale corpului înaintea operaţiei.
Şi, fiindcă celulele canceroase sunt, de fapt, celulele corpului nostru, multe tratamente disponibile în prezent le distrug odată cu celulele sănătoase.
Una dintre teoriile controversate care explică de ce este atât de greu să tratăm cancerul este că boala stă înscrisă în trăsăturile ancestrale ale genelor umane. Profesorul Paul Davies, de la Universitatea de stat din Arizona, crede că această boală necruţătoare foloseşte nişte mecanisme genetice vechi de un miliard de ani, de la geneza vieţii multicelulare, când dezvoltarea celulelor neregulate era un avantaj. El consideră că mai târziu, această tendinţă a fost suprimată prin intermediul apariţiei unor gene mai sofisticate, dar că, în prezent, ea există, într-o stare latentă, în toate organismele vii. Şi cancerul s-ar instala atunci când ceva – nu se ştie exact ce – deblochează această tendinţă.
Alţi oameni de ştiinţă nu sunt de acord cu această teorie şi spun că toate mecanismele despre care vorbeşte profesorul Davies nu aveau cum să persiste după milioane de ani de evoluţie.
Un lucru este sigur, însă: genele noastre deţin atât secretul înţelegerii cancerului, cât şi cheia pentru dezlegarea celui mai mare mister al secolului – tratamentul eficient al cancerului.
Se încarcă comentariile...
