Exclusiv Veste majoră: apare platforma online unde pacienții pot vedea, înainte de internare, cât de performant este un spital

Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), anunță că zilele următoare va fi lansată o platformă prin care unitățile sanitare ,,vor putea vizualiza indicatorii proprii de activitate în comparație cu media indicatorilor de activitate de la nivel național din categoria spitalelor din care fac parte". Recent, în spațiul public au apărut discuții despre modalitatea de finanțare a unităților medicale, după situația de la Spitalul Floreasca, care a fost la un pas să limiteze internările și să reprogrameze pacienții cronici.  Între timp, situația s-a rezolvat punctual, dar problema de fond rămâne. Cauza e în legislație, spune președintele CNAS. 

FOTO Horațiu Moldovan, președintele CNAS

Ce arată situația de la Floreasca despre sistemul de finanțare

La sfârșitul săptămânii trecute, managerul Spitalului Floreasca din București trimitea o notă către șefii de secții prin care cerea limitarea internărilor și reprogramarea pacienților cronici care nu reprezintă urgențe pentru luna următoare. Motivul? Bugetul de la CNAS a fost depășit cu 10 milioane de lei în primele trei luni ale anului. 

,,Chestiunea administrativă legată de bugetarea acestui spital s-a rezolvat. Nu mai există niciun astfel de motiv pentru care să existe blocaje privind accesul pacienților, decât pur capacitatea administrativă, capacitatea fizică a spitalului de a trata pacienții. (...) Discuțiile în spațiul public au apărut vineri, luni problema a și fost rezolvată. Era de fapt în curs de rezolvare între timp, dar probabil cineva nu a avut răbdare să înțeleagă mecanismele administrative care sunt în momentul de față în vigoare", a declarat președintele CNAS, Horațiu Moldovan, pentru Adevărul. 

Acesta spune că ,,situația administrativă" a fost determinată de legislația privind finanțarea spitalelor, pe care o vrea schimbată. 

,,Legislația actuală nu încurajează spitalele care fac performanță, dar încurajează pasivitatea spitalelor mai mici care nu fac servicii suficiente și adaptate nevoilor reale de sănătate ale populației din zona în care funcționează. La modul concret, bugetul spitalelor este reprezentat doar jumătate din suma totală de 34 de miliarde de servicii medicale propriu-zise, iar cealaltă jumătate de suplimentare de salarii, așa-numitele influențe salariale, pe care spitalele le primesc indiferent dacă au sau nu au activitate. Lucrul acesta este în legislație din 2015 și trebuie schimbat de urgență", arată oficialul. 

În caz contrar, spune președintele CNAS, „spitalele mari vor intra din criză în criză, iar spitalele mici se vor chinui să-și atragă pacienți inexistenți și vor fi încurajate să facă diferite artificii, astfel încât să beneficieze de fondurile caselor de sănătate. În niciun caz acest sistem nu încurajează spitalele mici să-și redimensioneze structura la nevoile reale de servicii de sănătate ale populației". 

Platformă publică privind performanța spitalelor

Potrivit acestuia, CNAS pregătește și lansarea unei platforme online care va permite compararea performanței spitalelor: 

În zilele următoare, noi o să lansăm în spațiul public o platformă online, prin care managerii de spitale vor putea vizualiza indicatorii proprii de activitate în comparație cu media indicatorilor de activitate de la nivel național din categoria spitalelor din care fac parte. Aceste date vor vorbi de la sine, iar deciziile pe care va trebui să le ia fiecare spital vor fi de la sine înțelese. 

Platforma va fi publică și inclusiv pacienții o vor putea accesa, anunță Horațiu Moldovan. 

„Rolul CNAS nu este să plătească salarii, ci servicii"

Președintele CNAS spune că reforma modului de finanțare a fost deja discutată la nivel înalt și agreată  împreună cu ministrul Sănătății și prim-ministrul. 

De la bun început am și agreat lucrul acesta, l-am și prezentat împreună cu premierul, la Guvern, anul trecut. Și ne-am asumat împreună că vom face acest lucru.

Numai că ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, urmează să demisioneze, în contextul ieșirii PSD de la Guvernare. L-am întrebat pe Horațiu Moldovan ce se va întâmpla în acest caz. ,,Mai rămân doi care pot să facă acest lucru în continuare", a fost răspunsul. 

„Dincolo de decizii sau păreri personale, sunt niște chestiuni structural funcționale, care sunt evidente pentru toată lumea. Și nu există altă soluție decât aceea logică de includere a  influențelor salariale în tariful pe caz ponderat. Lucrul acesta sunt sigur că îl va face oricine. Pentru că alternativă logică nu există. Același lucru este menționat și subliniat în fiecare an și în discuțiile pe care CNAS le are cu Curtea de Conturi, pentru că rolul și menirea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nu este să plătească salarii, ci este să plătească servicii". 

Reprezentant al pacienților: ,,Situația de la Floreasca nu este unică"

Radu Gănescu, președintele COPAC (Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Publice) spune că situația de la Floreasca, unde cheltuielile au depășit bugetul alocat de CNAS, nu este nici pe departe unică. 

,,Lucrurile acestea se întâmplă frecevent, pentru că noi avem un sistem impredictibil. Adică spitalele nu știu ce număr de servicii vor face în luna următoare, doar estimează statistic. Și atunci inclusiv finanțarea se bazează pe date statistice.  Astfel de lucruri duc la o situație complicată. Pentru că tu ca unitate medicală nu poți ,,să închizi prăvălia" pe data de 25 pentru că ai cheltuit bugetul. Va trebui să îți continui activitatea medicală, să oferi servicii pentru pacienți. Speranța noastră este ca astfel de situații, precum cea de Floreasca, să fie evitate pe viitor. Și cumva modul acesta de finanțare să fie unul mai ușor sustenabil și mai predictibil", spune Gănescu.

„Planul bugetar nu este corelat cu capacitățile reale ale spitalelor de a îngriji pacienți"

Despre aceleași probleme identificate de președintele CNAS și de reprezentantul pacienților vorbește și consultantul în politici de sănătate publică Radu Comșa. 

,,Nu am date legate de Floreasca, în mod special, dar din experiența de lucru cu alte spitale publice, pot să afirm că adeseori planul bugetar nu este corelat cu capacitățile reale ale spitalelor de a îngriji pacienți și cu cererea de servicii din arealul lor geografic, astfel încât multe din ele ajung să furnizeze mai puțin decât au plănuit (și contractat), iar altele, cum sunt spitalele etalon din centrele universitare, sunt suprasolicitate (cazul Floreasca). E o realitate a sistemului spitalicesc din țara noastră, întreținută de modul în care organizăm și finanțăm spitalele", spune acesta.

În plus, adaugă Comșa:

Noi încă bugetăm în mare măsură istoric, ceea ce menține sistemul într-o stare de neadaptare la realitățile epidemiologice și demografice. Pentru a corecta această situație, rolul critic este al Ministerului Sănătății, alături de CNAS.

,,Mai multă transparență din partea CNAS ar fi utilă"

Referitor la transparența datelor, consultantul în politici de sănătate amintește că alocarea fondurilor de către CNAS poate fi verificată doar consultând execuțiile bugetare. Un proces greoi și incomplet.

Valorile de contract dintre CAS și furnizori nu sunt publicate și nu poți aflat informații decât ex-post, din execuțiile bugetare, dar și acelea la un nivel ridicat de agregare. Deci, mai multă transparență din partea CNAS ar fi utilă din acest punct de vedere, iar ea ar ajuta la analize pe serii de timp și comparative, pe care instituția să le utilizeze la noile decizii de alocare. 

De ce apar listele de așteptare

Deși criza de la Floreasca a fost evitată în cele din urmă, o problemă care afectează pacienții persistă: listele de așteptare. În cazul cardiologiei sau radiologiei intervenționale, de exemplu, pacienții pot aștepta cu lunile pentru intervențiile necesare, pe motiv că nu există fonduri suficiente. Horațiu Moldovan, președintele CNAS spune: 

Fiecare spital propune Caselor de Asigurări de Sănătate un număr de pacienți pe care îi pot manageria pe fiecare tip de patologie. Și, desigur, resursele financiare ale sistemului de asigurări de sănătate nu sunt nelimitate. Pentru că singura sursă de finanțare a sistemului de sănătate - sau principala sursă de finanțare - este FNUASS. iar FNUASS se bazează pe contribuțiile individuale ale salariaților, acei 10% care însumează anul acesta o sumă care a fost distribuită pe considerentele pe care s-a construit bugetul fiecărei case de asigurări de sănătate. Iar în aceste zile casele de asigurări de sănătate distribuie acest buget tuturor unităților sanitare. 

Bugetul a crescut de la an la an, adaugă șeful Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Cu toate acestea rămâne insuficient. 

„Dacă vom fi vreodată în situația Germaniei, unde această contribuție - echivalentul CASS-ului de la noi - nu este 10% ci este 15%, raportat nu la salariile românești, ci la salariile din Germania, cu siguranță vom fi într-o altă logică din perspectiva finanțării de sănătate", spune Horațiu Moldovan.