Variola maimuței stârnește îngrijorare în rândul OMS. Care este pericolul real și ce spun experții români
0Variola maimuței, o boală contagioasă și potențial letală, care cuprinde din ce în ce mai multe țări africane stârnește îngrijorare în întreaga lume. În timp ce Republica Centrafricană a anunțat că se confruntă cu o nouă tulpină, mult mai agresivă, care există deja de ceva vreme în Congo, Organizația Mondială a Sănătății strânge rândurile și se gândește să declare situația urgență internațională.
Tedros Adhanom Ghebreyesus a precizat în acest sens că are în vedere convocarea unui comitet de urgenţă privind reglementările sanitare internaţionale. Cât de aproape este de noi pericolul, cât de îngrijorați ar trebui să fim și care sunt riscurile apariției acestei boli în România ne-au explicat mai mulți medici și epidemiologi.
Războiul și sărăcia, mediul propice pentru dezvoltarea virusului
„Variola maimuței se transmite foarte specific. Se transmite prin atingere, prin contact fizic îndelungat și intens. Nu prin prin aer. Nu te îmbolnăvești dacă te întâlnești, de exemplu, cu persoană bolnavă și stai de vorbă cu ea. Virusul se transmite la nivel de piele: micoase, răni, leziuni..Și trebuie avut un contact îndelungat”, a precizat pentru „Adevărul” dr. Mihai Negrea, epidemiolog și expert în politici de sănătate.
„Vorbim și despre un contact prelungit cu obiectele contaminate de un bolnav sau cu fluidele rezultate de la o persoană bolnavă. Deci nu se poate transmite așa prin un contact accidental de scurtă durată”, a explicat pentru „Adevărul” și medicul epidemiolog Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie „Iar asta arată că riscul unor manifestări epidemice de proporții în care se apară un număr de îmbolnăviri mari în timp scurt, este extrem de redus spre exclus”, consideră specialiștii.
Cazuri sporadice în Europa și România pot apărea oricând, mai spun aceștia, căci lumea se află într-o permanentă mișcare, trăim într-o lume globalizată, oamenii călătoresc, mobilitatea este extrem de mare. „Unii vin, alții pleacă ..șansele de apariție a unor cazuri de îmbolnăvire în Europa și România există, însă fără a ne gândi la o epidemie”.
De ce stau lucrurile diferit în Africa? Răspunsul este simplu, consideră dr. Negrea. Acesta a explicat că virusul a izbucnit în țările africane din motive de război, conflicte armate, sărăcie și lipsă de igienă.
„Virusul și-a făcut apariția și se înmulțește în zonele de conflict unde oamenii trăiesc în condiții precare. În Congo sunt deja 450 de decese. Dar vorbim despre oameni care trăiesc în campusuri de refugiați. E și războiul din Sudan, Congo este, de asemenea, în război civil. Populația trăiește în condiții improprii, claie peste grămadă, dorm la comun în spații sunt foarte strâmte. Vorbim de un număr foarte mare de oameni dislocați, care trăiesc la limita subzistenței, în tabere de refugiați, care se adăpostesc și dorm în corturi, dorm pe jos unii peste alții. Așa se transmite virusul”.
Cât despre rata mortalității în aceste zone, să nu uităm că vorbim despre state subdezvoltate, care nu au pus la punct un sistem de sănătate foarte dezvoltat, unde serviciil emedicale sunt aproap einexistente. „Nu au spitale, nu au medicamente, nu au condiții. Acolo sunt oameni care nu au mers la medic niciodată”.
În general, refugiații sunt cei care plimbă virușii dintr-o parte în alta și aduc cu ei boli eradicate în lumea civilizată. „Poliomielita globală de exemplu. Până să fie războiul din Afganistan și Pakistan în doar aceste două țări se mai înregistrau cazuri de poliomielită. Odată cu războiul, când au început să plece oamenii masiv din acele zone s-a raspândit și boala. Iată că acum avem 40 de țări unde înregistrează poliomielită”.
Cum situația se agravează pe continentul african, OMS a declarat că va activează comisia tehnică de experți iar în urma consultărilor va decide dacă este cazul să declare sau nu alertă internațională. „Este o măsură normală însă pentru orice tip de patologie infecțioasă. Se urmează niște protocoală”, mai explică dr. Mihai Negrea.
Există vaccinuri, dar nu pentru oricine
Până acum doi ani, variola maimuței se transmitea doar între animale. Existau și cazuri sporadice de transmitere de la maimuțe la om, dar se îmbolnăveau mai ales persoanele care consumau carne de vânat infestată. În 2022 au început să apară cazuri de transmitere interumană, iar asta din cauza unei mutații suferite de virus. Este motivul pentru care în vara anului 2022 Comisia Europeană a aprobat ca vaccinul împotriva variolei umane, Imvanex, să fie comercializat și folosit și pentru variola maimuței. „Variola umană este o boală eradicată. La noi în țară cel puțin nu există un vaccin accesibil populației. Însă, în cazul în care ar apărea cazuri de variolă umană, se poate reveni la imunizare. Există o rezervă strategică. Mai exact, se păstrează substanțele active, iar în cazul în care este nevoie să se înceapă producția aceasta se pornește foarte ușor”, mai explică dr Negrea. „În 8 mai 1980 variola umană a fost eradicată la nivel mondial. Prin urmare, persoanele născute după această dată 79 nu sunt vaccinate. Ceilalți însă au deja o imunizare la activ, chiar dacă nu vorbim despre această tulpină”, a precizat și dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei.
Există însă și vaccinuri împotriva variolei maimuței, continuă ideea dr. Emilian Popovici. „Există două vaccinuri la ora actuală, care reduc riscul sau severitatea infecției cu monkeypox, deci pot preveni îmbolnăvirea sau reduce severitatea evoluției bolii: JYNNEOS și ACAM2000. Vaccinurile pot fi administrate fie înainte, fie după ce o persoană este expusă la virus, dar vaccinarea înainte de expunere este recomandată pentru cea mai bună protecție. Dacă o persoană este expusă la mpox, vaccinarea în termen de 4 zile de la prima expunere la mpox va oferi cea mai mare șansă de a evita boala. JYNNEOS este vaccinul preferat pentru utilizare în SUA și Australia, pe baza profilului său de siguranță și pentru că este mai ușor de administrat. Acolo unde JYNNEOS nu este disponibil, ACAM2000 poate fi luat în considerare. JYNNEOS este disponibil pentru Marea Britanie și Europa sub denumirea de IMVANEX Ca și în cazul oricărui vaccin, vaccinarea cu JYNNEOS sau ACAM2000 ar trebui să fie făcută numai după recomandare de specialitate primită de la medic și în condițiile în care există un context epidemiologic sugestiv pentru această afecțiune” .
În România a fost adoptat chiar un plan de vaccinare contra variolei maimuței. Vaccinul se administrează de către personalul medical, în spitalele cu secții de boli infecțioase, ca măsură de profilaxie post-expunere, pentru a preveni apariția și răspândirea bolii, în următoarele două situații: contactilor direcți ai cazurilor de îmbolnăvire confirmate, în primele 4-14 zile de la expunere și personalului medico-sanitar dacă a fost expus accidental virusului.
Vaccinul se administrează în două doze, la distanță de 28 de zile, cu mențiunea că persoanelor născute înainte de 1980 vaccinate împotriva variolei maimuței, li se va administra o singură doză. Vaccinul nu se administrează femeilor însărcinate, copiilor, adolescentilor cu varsta sub 18 ani. Vaccinarea în masă nu este necesară conform recomandărilor experților în sănătate.
Dr. Mihai Negrea ne recomandă vigilență, nu panică. „Griji trebuie să ne facem, dar nu la modul la care să intrăm în panică. Trebuie doar să fim preocupați, să urmărim, să tratăm dacă cazul, dar nu este ceva ce trebuie să ne sperie. De bine, de rău locuim în Europa, avem un nivel de trai mai ridicat decât statele africane, avem locuințe spațioase, acces la servicii medicale, suntem mai educați din punct de vedere sanitar. Și să nu uităm: variola maimuței nu se transmite așa de ușor”. Medicul ne recomandă să stăm liniștiți și face apel la calm. În cazul în care ne-am confrunta cu variolă umană sau variola maimuței situația ar fi sub control. „Nu mai trebui făcută cercetare pentru vaccin, ea există deja”.
Situație gravă în Africa
Autoritățile din Africa Centrală au precizat că infecțiile s-au raspandit în capitala țării, Bangui, după ce, inițial, fuseseră limitate în zonele rurale. Ministrul Sănătății a declarat că unele familii ascund rudele infectate din cauza stigmatizării, crescând astfel riscul pentru alții. Cazuri ale bolii extrem de infecțioase au fost detectate recent și în Rwanda și Burundi, în timp ce o nouă tulpină s-a răspândit în Republica Democratică Congo. Oficialul a precizat că în momentul de față riscul de transmitere între indivizi este foarte mare, deoarece capitala Bangui este dens populată.
Potrivit organizației medicale de caritate Medici fără frontiere Congo a înregistrat peste 12.300 de cazuri suspecte și 479 de decese în prima jumătate a acestui an. Experții spun că noua tulpină de acolo are o rată estimată a mortalității de 10%. Învecinatul Burundi a confirmat recent trei cazuri noi, în timp ce Rwanda a detectat două. Africa de Sud a înregistrat 20 de cazuri, inclusiv două decese.
Variola maimuței, simptome
Variola maimuței se manifestă prin simptome ușoare, iar majoritatea pacienților infectați se recuperează în câteva săptămâni, fără să fie necesar un tratament. Studiile au demonstrat că perioada de incubație a variolei maimuțelor este, în general, între 6 și 13 zile, iar simptomele care pot apărea sunt următoarele: erupții cutanate veziculoase, care pot provoca prurit (mâncărimi) sau leziuni pe orice parte a corpului (inclusiv în jurul organelor genitale și anusului), febră, durere în gât, ganglioni limfatici măriți în volum, durere de spate, durere musculare și leziuni la nivelul gurii și ochilor. Boala se poate fi mai severă în cazul copiilor de vârste mici, a femeilor însărcinate sau a persoanelor cu boli cronice, al căror organism nu produce o reacție imunitară adecvată.
Ce faci dacă te-ai îmbolnăvit?
Dacă o persoană suspectează că s-a infectat cu acest virus, având simptome specifice, ar trebui să se adreseze medicului și să ofere informații despre călătoriile recente și istoricul de vaccinare. Este indicat ca persoanele care călătoresc în țările în care virusul este endemic să evite contactul cu animalele bolnave și consumul vânatului.
Cum te poți proteja?
Este necesar să respecți o igienă adecvată a mâinilor, folosind apă și săpun sau dezinfectant pe bază de alcool. În cazul persoanelor infectate se recomandă izolarea, iar persoanele care intră în contact cu aceasta, trebuie să utilizeze măsuri de protecție corespunzătoare, cum ar fi mască și mănuși. Persoanele care prezintă simptome și sunt suspecte de infecție cu variola maimuței ar trebui să se adreseze medicului. De asemenea, este importantă identificarea persoanelor care au intrat în contact cu pacientul infectat, pentru a preveni astfel răspândirea virusului și gestionarea eficientă a cazurilor diagnosticate.
Cum a apărut variola maimuței
În 1970 a fost depistat primul caz de infectare cu variola maimuței la om, în Republica Democrată Congo, unde s-au înregistrat până acum majoritatea cazurilor de variola maimuței la oameni. Ulterior, cazurile s-au răspândit și în alte state din Africa Centrală și de Vest, însă Europa nu a reprezentat o zonă cu risc endemic. Însă și aici s-au înregistrat îmbolnăviri. România nu a făcut excepție. În 2022 am avut 41 de persoane bolnave.