Emmanuel Macron, turneu în Africa Centrală: „Epoca Africii franceze a trecut”

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat joi, în Gabon, că „epoca Africii franceze a trecut", iar Franţa este acum un „interlocutor neutru" pe continent, transmite AFP, citată de Agerpres.

Ali Bongo Ondimba și Emmanuel Macron FOTO Profimedia

Preşedintele Franţei a participat la un summit privind protecţia pădurilor tropicale, „One Forest Summit", organizat în Gabon, prima etapă a unui turneu de patru zile în Africa Centrală.

Liderul francez a ţinut să ilustreze, lal ambasada Franţei, noua sa strategie africană pentru următorii patru ani, care a fost lansată la Paris la începutul acestei săptămâni.

„Franţei încă i se atribuie intenţii pe care ea nu le are”

Într-un context în care Franţa este din ce în ce mai contestată în anumite ţări africane, precum Mali sau Burkina Faso, Macron a vorbit despre umilinţă în discursul său de luni şi a încurajat un nou parteneriat „echilibrat" şi „responsabil" cu acest continent, precum şi o reducere a prezenţei militare franceze, concentrată în ultimii zece ani pe lupta împotriva jihadismului în Sahel.

„Această epocă a Africii franceze a trecut şi, uneori, am senzaţia că mentalităţile nu evoluează în acelaşi ritm cu al nostru, atunci când citesc, aud şi văd că Franţei încă i se atribuie intenţii pe care ea nu le are, nu le mai are", a declarat Macron comunităţii franceze din Gabon joi dimineaţă.

Deși Franţa a încercat, pe parcursul ultimilor ani, să lase în spate practicile opace şi reţelele de influenţă moştenite din perioada colonială, preşedintele Emmanuel Macron continuă să fie criticat pe continentul african pentru că şi-a continuat întâlnirile cu lideri africani consideraţi autoritari.

Summitul co-organizat în capitala Libreville cu omologul său gabonez Ali Bongo Ondimba i-a oferit ocazia preşedintelui francez să ilustreze noile parteneriate pe care doreşte să le dezvolte.

„Vom pune la dispoziţia, suplimentar, 100 de milioane de euro ţărilor care doresc să îşi accelereze strategia de protejare a rezervelor vitale de carbon şi a biodiversităţii", a anunţat el, iar Franţa va contribui cu jumătate din această investiţie.

„Mai mult angajament politic din partea ţărilor şi, la schimb, mai multă finanţare", a rezumat Emmanuel Macron.

A fost făcută o pledoarie în favoarea drepturilor comunităţilor susţinută de Hindou Oumarou Ibrahim, activistă de mediu şi geografă din Ciad, intervenţie salutată cu ovaţii.

„Facem o mulţime de summit-uri, adesea departe de ţările cele mai afectate, unde spunem cu toţii că vom pune miliarde de euro (...) şi când mergem în ţările în cauză suntem întrebaţi unde sunt milioanele de euro care încă nu au sosit (...) Nu este nevoie de un angajament la Libreville, este nevoie de un plan de acţiune la Libreville", a afirmat Macron în declaraţiile sale de deschidere.

Acuzat că a venit „să-l onoreze" pe Ali Bongo

La Libreville au fost prezenţi şi şefi de stat, precum Denis Sassou-Nguesso (Congo-Brazzaville), Faustin Archange Touadera (Republica Centrafricană), Mahamat Idriss Deby Itno (Ciad) sau Teodoro Obiang Nguema Mbasogo (Guineea Ecuatorială).

O parte a opoziţiei politice şi a societăţii civile din Gabon a condamnat sosirea lui Emmanuel Macron, acuzându-l că a venit „să-l onoreze" pe Ali Bongo, reales în condiţii controversate în 2016 ( la moartea tatălui său, după 41 de ani la conducerea ţării) şi care, probabil, va candida din nou la alegerile din acest an. „Nu am venit să învestesc pe nimeni", s-a apărat joi dimineaţă Macron în faţa comunităţii franceze din Gabon.

În această cea de-a 18-a călătorie a lui Emmanuel Macron în Africa de la începutul primului său mandat de cinci ani în 2017, preşedintele francez va ajunge, după Gabon, în Angola, unde va semna un acord ce vizează dezvoltarea sectorului agricol.

Va urma o scurtă escală la Brazzaville, unde Denis Sassou Nguesso conduce ţara cu o mână de fier de aproape 40 de ani și va încheia turneul în Republica Democratică Congo, fostă colonie belgiană şi cea mai mare ţară francofonă din lume, condusă de preşedintele Felix Tshisekedi, aflat la putere din ianuarie 2019, şi care va candida iar la preşedinţie în decembrie.