Unde se reclamă un caz de malpraxis

Unde se reclamă un caz de malpraxis

O eroare profesională care aduce daune pacientului poate fi sancţionată disciplinar, dar şi civil sau penal, în instanţă. Pacienţii care consideră că medicul le-a acordat un tratament greşit pot reclama acest lucru Colegiului Medicilor, Autorităţilor de Sănătate Publică judeţene şi/sau instanţei.

Colegiul Medicilor aplică doar sancţiuni disciplinare medicilor. Pacientul nemulţumit de serviciile medicale primite, părinţii pacientului în cazul în care vorbim de un minor sau moştenitorii direcţi ai unei persoane decedate (rude de gradul I) pot face o sesizare împotriva unui medic la Colegiul Medicilor din judeţul în care se află unitatea medicală (şi nu din judeţul în care locuieşte pacientul sau rudele acestuia).

Cum se întocmeşte sesizarea

„Pentru a se da curs sesizării, ea trebuie făcută obligatoriu în scris şi trebuie să conţină numele, prenumele şi locul de muncă ale medicului împotriva căruia se face plângerea, descrierea faptei, precizarea datei la care a avut loc aceasta şi prejudiciul creat pacientului”, explică prof. dr. Vasile Astărăstoae, directorul Colegiului Medicilor din România.

Plângerea poate fi depusă personal sau poate fi trimisă prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Sesizările venite prin intermediul Internetului, trimise prin fax şi copiile nu sunt analizate de Colegiul Medicilor.

Foarte important, plângerile nu pot fi făcute mai târziu de şase luni de la data săvârşirii faptei. După analizarea sesizării, comisia de disciplină din cadrul colegiului întocmeşte un dosar, realizează o expertiză, interoghează martorii şi medicul, iar apoi, dacă malpraxisul se dovedeşte, va aplica o sancţiune.

Sancţiunile merg de la avertisment, mustrare, vot de blam, amendă (între 1.000 şi 3.000 de lei), până la suspendarea dreptului de liberă practică între 6 luni şi 2 ani sau chiar la pierderea lui. Atât medicul, cât şi pacientul pot contesta decizia, în termen de 15 zile. Durata soluţionării depinde de complexitatea cazului: cele mai uşoare sunt rezolvate în maximum şase luni, iar cele complexe într-un an şi jumătate.

Pacienţii care se consideră prejudiciaţi în urma exercitării unui act medical se pot adresa şi Comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazuri de malpraxis din cadrul Autorităţilor de Sănătate Publică judeţene. Însă adresabilitatea către aceste comisii este mai scăzută, din motiv că nu pot da sancţiuni profesionale medicilor şi nici nu pot acorda despăgubiri pacienţilor.

În urma expertizei pe care o efectuează contra cost (taxa este între 1.000 şi 4.000 de lei, în funcţie de complexitatea cazului), comisiile doar comunică pacientului dacă a fost caz de malpraxis sau nu. Colegiul Medicilor nu solicită nicio taxă de expertiză şi, de aceea, este organizaţia cea mai accesibilă.

Când se merge în instanţă

Răspunderea disciplinară nu o exclude pe cea civilă sau penală, aşa încât un caz de malpraxis poate fi reclamat şi în instanţă.

Doar instanţele judecătoreşti pot decide începerea urmăririi penale a medicului sau acordarea unor daune morale şi materiale pentru un prejudiciu adus pacientului de către medicul acuzat de malpraxis. În instanţă se plăteşte taxa judiciară de timbru, iar cazurile se soluţionează, în medie, după trei ani.

Despăgubire mai rapidă

Colegiul Medicilor din România a trimis Ministerului Sănătăţii un proiect de lege prin care propune şi o cale extrajudiciară de mediere a plângerii, pe lângă cea judiciară, care este costisitoare şi de lungă durată. „Calea extrajudiciară presupune despăgubirea mai rapidă pentru un prejudiciu. Pacientul ar putea primi acea despăgubire în doar trei luni”, potrivit prof. dr. Vasile Astărăstoae. 

EXIGENŢĂ

În 2008, la Colegiul Medicilor din România au fost depuse 480 de plângeri de malpraxis. 10 la sută din ele s-au soluţionat cu sancţiuni pentru medici, în vreme ce în UE media cazurilor soluţionate cu sancţiuni este de 3-4 la sută.