Toriul, materialul nuclear care poate înlocui uraniul

0
0

Se pune la cale folosirea unui alt tip de combustibil pentru reactoarele atomice care funcţionează pe bază de apă grea. Metalul radioactiv care poate fi folosit în reactoarele nucleare de ultimă generaţie se găseşte în nisipurile de pe plajele indiene.

Găsirea resurselor de uraniu, singurul combustibil folosit până acum în centralele nucleare, reprezintă o problemă nu numai pentru România. Soluţia a fost însă descoperită prin întrebuinţarea pe scară largă în industria de profil a unui alt material nuclear, toriul, care are proprietăţi similare şi este de trei ori mai abundent pe Terra decât uraniul.

Plajele din India şi Australia, cât şi fiordurile Norvegiei ascund în nisipul lor cantităţi impresionante de toriu, combustibilul nuclear al viitorului. Mai puţin radioactiv decât uraniul, toriul poate fi exploatat în cariere de suprafaţă, iar acest lucru are un impact minim asupra mediului şi costuri relativ reduse de valorificare.

Cercetătorii români de la Institutul de Fizică Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH), care se află în comuna Măgurele, judeţul Ilfov, afirmă că folosirea toriului în centralele nucleare este indicată şi posibilă. Mai ales că, în urma arderii acestuia în reactorul nuclear, nu mai rezultă plutoniu 239, element radioactiv obţinut din uraniu, întrebuinţat la fabricarea bombei atomice.

Astfel, folosirea toriului diminuează riscul proliferării armelor nucleare, iar exploatarea sa se face destul de simplu prin tratarea chimică a nisipurilor de pe plaja mărilor sau a oceanelor ce conţin acest metal radioactiv. „Din combustibilul nuclear uzat, rezultat în urma folosirii toriului în centralele nucleare, nu poate fi extras plutoniul care este folosit pentru bomba atomică, iar exploatarea sa nu dăunează mediului şi este, deocamdată, mult mai ieftină”, spune Mitică Drăguşin, şeful Siguranţei Nucleare IFIN-HH.

Şi rezervele interne de uraniu ale ţării noastre sunt pe sfârşite, în contextul în care România plănuieşte construirea unei alte centrale nucleare, iar, în următorii 40-50 de ani, ţara noastră, ca şi alte state de pe glob, ar putea lua în calcul, ca alternativă la folosirea uraniului, şi importul de toriu.

Resursele de uraniu, pe sponci în România

La Cernavodă există două reactoare funcţionale, de tip Candu, celelalte două urmând să fie date în folosinţă până în anul 2015. Combustibilul necesar oricărei centrale nucleare este uraniul, iar, în acest moment, în ţara noastră nu mai există decât o singură mină din care se extrage acest metal radioactiv, cea de la Crucea-Botusana, judeţul Suceava.

India vrea numai toriu în centralele nucleare

India are cantităţi impresionante de toriu, 30% din resursele mondiale, dar are nevoie de tehnologie pentru a profita de această bogăţie.

image

Acceleratorul de particule de toriu

Cercetările sunt avansate, iar specialiştii indienii au realizat deja un proiect-pilot cu ajutorul căruia testează calităţile metalului radioactiv ce ar putea deveni combustibilul nuclear al viitorului.

Astfel, intenţia cercetătorilor indieni este de a propune  folosirea exclusivă a  acestui combustibil în centralele nucleare de pe teritoriul Indiei.Toriul a fost descoperit în anul 1829 de Jons Jacob Berzelius. Este considerat o importantă rezervă pentru energia nucleară şi poate furniza mai multă energie decât uraniul, cărbunele şi petrolul la un loc. Utilizare sa necesită însă o reţea de reactoare nucleare de ultimă generaţie şi mulţi bani investiţi în primul rând în cercetare.

„Avem experienţă în apă grea“

„România nu este preo­cupată de exploatarea toriului şi nici nu avem resurse însemnate, dar avem experienţă în apa grea care este folosită ca moderator şi ca agent de răcire la Cernavodă, pentru reactoarele de tip Candu.

Iar, printre moderatorii şi agenţii de răcire ce se preconizează a fi utilizaţi în reactoarele ce vor folosi combustibili pe bază de toriu se preconizează a fi şi apa grea. Aşadar, noi avem experienţa, iar indienii au nisipurile din care poate fi extras acest metal radioactiv”, spune Mitică Drăguşin.

Cercetătorul Dan Slavnicu de la IFIN-HH susţine că toriul are totuşi şi dezavantaje. Deşi deşeurile nucleare rezultate în urma folosirii toriului au o toxicitate mai redusă şi un volum mai mic, combustibilul iradiat de toriu trebuie manipulat cu foarte mare atenţie, de la distanţă, din cauza produselor de dezintegrare care sunt puternic radioactive.

„Tehnologia de obţinere a combustibilului cu toriu şi utilizarea acestuia nu sunt complet studiate, iar expunerea la aerosolii ce conţin toriu creşte riscul de leucemie, de cancer la plămâni sau la ficat”, susţine cercetătorul Dan Slavnicu.

30% din resursele naturale mondiale de toriu se găsesc în nisipurile de pe plajele indiene.

image
Sănătate


Ultimele știri
Cele mai citite