Spitalul Medicover: Histerectomia laparoscopica (P)

Histerectomia laparoscopica

Laparoscopia reprezinta procedura prin care structurile intraabdominale pot fi vizualizate cu ajutorul unui telescop subtire dotat cu o sursa de lumina introdus in abdomen printr-o incizie minima (1 cm), sub anestezie.

Nu a trecut timp de la aparitia acestei inovatii pana cand medicii au realizat nu numai ca pot privi in interiorul abdomenului, dar pot folosi instrumente lungi si subtiri introduse prin incizii la fel de mici pentru a realiza diverse tipuri de operatii fara a fi nevoie de o taietura care se vindeca in saptamani daca nu luni de zile. Pacientul se trezea din anestezie cu operatia efectuata si fara taietura pe abdomen, iar de cele mai multe ori se externa a doua zi. Asfel a aparut chirurgia laparoscopica, denumita colocvial si “chirurgie prin gaura cheii”, reprezentand un moment de cotitura in istoria medicinii. Histerectomia reprezinta procedura de indepartare chirurgicala a uterului. Aceasta interventie este una dintre cele mai frecvente in practica ginecologica, fiind efectuata nu demult prin incizii abdominale de cca 10 cm, inestetice si provocand de multe ori complicatii. Odata cu aparitia chirurgiei laparoscopice insa toate aceste lucruri s-au schimbat.

DE CE HISTERECTOMIE?

Exista multiple afectiuni care pot necesita ca tratament indepartarea chirurgicala a uterului. Sunt totusi cateva, mai frecvente, ce merita amintite si discutate:

-    FIBROMUL UTERIN – histerectomia reprezinta singura cale sigura si definitiva de tratament al fibromului uterin (tumori uterine benigne ce deseori cauzeaza sangerari persistente, anemie, durere pelvina, presiune la nivelul vezicii urinare). Fibromul poate fi tratat si nechirurgical, cu rezultate insa inconstante. Multe paciente au de asemenea fibroame fara a avea vreun simptom, deci fara a necesita tratament.
-    CANCER GINECOLOGIC – pentru pacientele cu diverse forme de cancer uterin, al colului uterin, ovarian, etc., histerectomia face parte din tratament; in functie de tipul exact de cancer poate fi nevoie si de radioterapie, chimioterapie, etc.
-    SANGERARE UTERINA PERSISTENTA – in cazul menstruatiilor abundente si indelungate, sau sangerarilor intermenstruale, histerectomia poate reprezenta tratamentul definitiv, mai ales in cazurile in care tratamentul medicamentos nu a fost eficient.
-    DUREREA PELVINA CRONICA – ocazional, chirurgia reprezinta o optiune pentru pacientele ce acuza durere pelvina de origine uterina; totusi, histerectomia nu vindeca cazurile cu durere pelvina de alta origine. In aceste cazuri este nevoie de o evaluare minutioasa inainte de a lua o decizie.
-    PROLAPSUL UTERIN – coborarea uterului in vagin sau chiar dincolo de vulva este insotita de o suma de simptome si complicatii; histerectomia poate fi necesara pentru a realiza o reparare satisfacatoare a defectelor de la acest nivel.

Histerectomia pune capat posibilitatii de a ramane insarcinata. Daca pacienta nu a procreat atunci sunt cautate alternative de tratament. Totusi, in majoritatea cazurilor de cancer genital, histerectomia este obligatorie. In timpul operatiei poate fi considerata necesara indepartarea ovarelor si a trompelor uterine; acest amanunt va fi discutat impreuna cu medicul inainte de operatie.

INTERVENTIA
Inainte de a se decide operatia si tipul de abord (laparoscopic / deschis), medicul va evalua minutios pacienta, punand un diagnostic precis. Ulterior va chestiona pacienta in legatura cu operatii anterioare, alte probleme de sanatate, istoric de tromboflebita sau tulburari de coagulare, medicatii prezente, alergii la medicamente, dorinta de a mai avea copii, probleme anterioare la anestezie, etc. Orice nelamuriri ale pacientei vor trebui clarificate inainte de intrarea in sala de operatie.

Procedura in sine incepe prin inducerea anesteziei generale. Dupa adormirea pacientei, in interiorul abdomenului va fi insuflat gaz (dioxid de carbon), permitand ca spatiul dintre organele intraabdominale sa fie destins pentru ca acestea sa poata fi vizualizate cat mai bine. Telescopul va fi introdus prin ombilic, iar celelalte instrumente prin 3 incizii minime (1cm) in etajul abdominal inferior. Dupa separarea uterului de la nivelul insertiei lui, acesta va fi exteriorizat prin fragmentarea cu un instrument special (morcelator). De multe ori se lasa un tub de dren intraabdominal pana a doua zi pentru a detecta precoce eventuale complicatii. Gazul este apoi exsuflat iar inciziile suturate. Datorita faptului ca inciziile sunt mici, disconfortul postoperator este minim. Dupa terminarea operatiei pacienta va petrece cateva ore in sectia ATI (reanimare), dupa care se va intoarce la rezerva acesteia.

Exista diverse cauze ce pot duce la imposibilitatea indepartarii uterului pe cale laparoscopica. Acesta pot fi preexistente sau pot sa apara in timpul operatiei, impunand conversia abdominala (mai exact transformarea operatiei din abord laparoscopic in abord abdominal deschis, prin incizie). Aceste cazuri sunt rare totusi.

RISCURI
Exista cateva probleme ce pot sa apara in timpul interventiei sau imediat dupa, printre care:

-    Sangerare intra sau postoperatorie; chirurgul ginecolog va lua toate masurile pentru a preintampina si a rezolva aceasta eventualitate.
-    Tromboza venoasa – formarea de cheaguri sangvine in interiorul venelor cu complicatii ulterioare (trombembolism pulmonar).
-    Infectie postoperatorie – de cele mai multe ori evitata prin tratamentul antibiotic preoperator.
-    Lezarea altor organe intraabdominale, cu repararea lor de catre medic.
-    Efecte secundare date de anestezie.

DUPA OPERATIE
In principiu pacienta se poate externa a doua zi de la interventie. Vindecarea totala ia ceva timp. Desi recuperarea este infinit mai rapida dupa interventiile laparoscopice, va exista un grad de disconfort, balonare, vanatai si umflaturi la nivelul inciziilor pentru cateva saptamani. Acest lucru este normal iar simptomele sunt diminuate cu fiecare zi ce trece. Exista cateva recomandari ce preintampina complicatiile si grabesc insanatosirea, si anume:

-    Mobilizare activa cu evitarea eforturilor fizice mari.
-    Repaus sexual 4 – 6 saptamani, functie de indicatie.
-    Evitarea spalaturilor intravaginale.
-    Dieta echilibrata cu evitarea constipatiei.
-    Hidratare corespunzatoare (minim 2 l pe zi).
-    Tratament antibiotic si antiinflamator cateva zile post interventie.
-    Monitorizarea temperaturii.
-    Respectarea in general a indicatiilor medicului si respectarea programarilor pentru consultatiile posoperatorii.

Citeste articolul complet!