Simptomul care nu doare, dar te poate lăsa fără vedere. Cum recunoști AVC-ul ocular

Pierderea vederii este una dintre cele mai înspăimântătoare experiențe pe care o poate avea o persoană. Medicii avertizează însă că există o urgență neurologică și vasculară care debutează adesea exact așa: fără durere, dar cu consecințe grave dacă nu este recunoscută rapid. Este vorba despre accidentul vascular ocular, o afecțiune care poate duce la pierderea definitivă a vederii.

Simptomele acestuia sunt adesea încețoșarea vederii, pete întunecate sau, rareori, disconfort ocular. Unii pacienți ajung la medic după ce fereastra terapeutică a fost depășită, tocmai pentru că lipsa durerii creează falsa impresie că nu este o urgență. Accidentele vasculare oculare sunt asociate cu un risc crescut de accident vascular cerebral în următoarele luni, ceea ce transformă acest eveniment oftalmologic într-un semnal de alarmă major pentru întregul sistem vascular.

De ce apare AVC-ul ocular și cine este la risc

AVC-ul ocular are aceleași cauze de bază ca accidentul vascular cerebral. Ateroscleroza, hipertensiunea arterială, diabetul, fumatul și fibrilația atrială cresc semnificativ riscul de apariție. Cheagurile de sânge se pot forma la nivelul arterelor carotide sau în inimă și pot migra către arterele retiniene, blocând circulația.

Pierderea bruscă, nedureroasă a vederii la un ochi, cel mai important simptom

Cel mai frecvent și mai caracteristic simptom al AVC-ului ocular este pierderea bruscă a vederii la un singur ochi, fără durere. Acest simptom, descris de pacienți ca “o perdea” care acoperă câmpul vizual, apare în principal în ocluzia arterei centrale a retinei sau în ocluzia ramurilor acesteia, forme considerate echivalentele oftalmologice ale unui accident vascular cerebral. Spre deosebire de glaucomul acut sau de inflamațiile oculare, AVC-ul ocular nu provoacă durere, roșeață sau lăcrimare.

Vedere încețoșată sau distorsionată apărută brusc

Un alt simptom frecvent este vederea încețoșată sau distorsionată, care apare brusc și nu se corectează prin clipit sau schimbarea poziției. Liniile drepte pot părea ondulate, obiectele pot fi deformate sau parțial „șterse” din câmpul vizual. Acest tip de manifestare apare mai ales în ocluziile venoase retiniene sau în ischemia tranzitorie a retinei. Vederea încețoșată poate fi inițial intermitentă, ceea ce creează impresia că problema se rezolvă de la sine. În realitate, aceste episoade pot reprezenta atacuri ischemice tranzitorii oculare, considerate precursoare ale unui AVC ocular complet sau ale unui accident vascular cerebral clasic.

Pete negre, zone lipsă din câmpul vizual sau scăderea bruscă a contrastului

Unii pacienți nu își pierd complet vederea, dar observă apariția unor pete negre fixe, a unor zone în care nu mai percep imaginea sau o scădere accentuată a contrastului. Aceste semne indică afectarea unor porțiuni specifice ale retinei și pot apărea în funcție de localizarea blocajului. Scăderea bruscă a contrastului, mai ales la lumină slabă, este un indiciu important că retina nu mai primește suficient oxigen. Această hipoxie retiniană este mecanismul central al AVC-ului ocular.

Ce trebuie făcut și de ce timpul este esențial

AVC-ul ocular este o urgență medicală. Orice pierdere bruscă a vederii, chiar și temporară, impune prezentarea imediată la camera de gardă sau la un serviciu de oftalmologie cu acces la investigații de urgență. Fereastra terapeutică este extrem de scurtă, de ordinul orelor, iar după acest interval șansele de recuperare scad dramatic. Tratamentul nu vizează doar ochiul, ci și prevenirea unor evenimente vasculare majore. Investigațiile includ evaluarea vaselor carotide, monitorizarea cardiacă și analize pentru factorii de risc vascular.

  Sursa foto: https://www.shutterstock.com/ro/