Principalele semne că ficatul suferă şi cele mai importante gesturi care-l protejează
0
După ce a fost bombardat cu mâncăruri grase în exces şi cu alcool, ficatul are nevoie de o pauză, spun specialiştii.
În general, pentru că ficatul are dimensiuni foarte mari, atunci când prezintă un număr mic de leziuni, nu se manifestă. În general, atunci când apar simptomele, afecţiunile ficatului au evoluat. Astfel, majoritatea persoanelor cu boli de ficat ajung la spital în faze avansate ale bolii, avertizează specialiştii. Îţi poţi da seama că ficatului nu-i merge bine dacă:
- Digestia este lentă şi dificilă.
- Ai senzaţia de greutate în stomac după masă.
- Simţi nevoia să dormi după ce ai mâncat.
- Nu ai poftă de mâncare la micul dejun.
- Ai limba încărcată şi acoperită cu o substanţă albicioasă.
- Îţi miroase gura.
- Suferi de reflux gastroesofagian.
- Ai tenul foarte palid, chiar cu o nuanţă gălbuie.
- Albul ochilor are o tentă gălbuie şi ai cearcăne pronunţate.
- Ameţeşti des şi ai senzaţie de greaţă.
- Ai somnul agitat.
- Rănile ţi se vindecă foarte greu.
- Suferi de artrită, reumatism sau de gută.
Gesturi care protejează ficatul
Pentru ca ficatul să funcţioneze la parametri optimi, îi poţi da şi tu o mână de ajutor. În primul rând, dieta ta trebuie să excludă sau, dacă nu este posibil, să conţină în cantităţi limitate alimente greu de procesat (grăsimi, prăjeli, dulciuri concentrate).
Un alt lucru important pe care trebuie să îl faci pentru a proteja ficatul este să nu iei medicamente la voia întâmplării. Există cazuri în care dezavantajele medicamentelor asupra ficatului sunt infime în comparaţie cu beneficiile lor în ceea ce priveşte recuperarea stării de sănătate. Aşadar, se recomandă administrarea tratamentelor medicamentoase numai cu acordul medicului, mai ales în cazul copiilor şi vârstnicilor.
Unul dintre cele mai simple gesturi pe care le poţi face pentru a feri ficatul de boli este să respecţi regulile de igienă. Prin urmare, medicii îţi recomandă să te speli cu apă şi cu săpun după ce mergi la toaletă şi nu numai. Şi fructele şi legumele trebuie spălate foarte bine înainte de a fi consumate, pentru a evita introducerea în organism a unor substanţe chimice cu care acestea au fost tratate sau a unor bacterii şi virusuri care se transmit prin intermediul mâinilor murdare.
Tot pentru a proteja ficatul, dar şi pentru a preveni alte boli grave la nivelul celorlalte organe, specialiştii atrag atenţia asupra importanţei contactului sexual protejat cu prezervativ, renunţării la fumat şi limitării consumului de alcool.
Nu mânca seara târziu!
Potrivit specialiştilor în cronobiologie, între orele 1 şi 3 dimineaţa, ficatul este foarte activ. De aceea, este indicat să nu-i dăm de lucru luând mese grele la ore târzii în noapte. În caz contrar, activitatea intensă a ficatului ne va tulbura somnul şi, prin urmare, ne vom trezi foarte obosiţi dimineaţa. În schimb, momentul de relaxare a ficatului este între orele 13 şi 15.
Cafeaua reduce toxicitatea alcoolului
Un studiu efectuat pe un eşantion de 125.000 de persoane a scos la iveală că o ceaşcă de cafea pe zi reduce efectele negative ale consumului de alcool asupra ficatului. Conform cercetătorilor de la Divizia de Cercetare Oakland din California, cafeina ajută la eliminarea etanolului acumulat la nivelul ficatului în urma consumului zilnic de băuturi alcoolice.
Mişcarea „slăbeşte“ ficatul gras
Cea mai frecventă afecţiune hepatică cronică este steatoza hepatică sau ficatul gras. Apare din cauza alimentaţiei nepotrivite şi a consumului exagerat de alcool. Oamenii de ştiinţă de la Serviciul Zonal de Sănătate din Sidney au efectuat un studiu ale cărui rezultate au demonstrat că 150 de minute de exerciţii fizice pe săptămână au dus la o ameliorare a indicilor hepatici.
Testele care îi depistează punctele slabe
Bilirubina (produsul de degradare a hemoglobinei). Creşte în hepatita acută sau cronică, în ficatul gras alcoolic, în ciroza hepatică colestatică sau în anemii hemolitice.
Amoniul (produsul de degradare a proteinelor). Un nivel crescut semnalează o ciroză hepatică.
Albuminele (proteine produse de ficat) au o concentraţie scăzută în afecţiunile hepatice severe (ciroza), dar şi în bolile de rinichi.
ALT (GPT) (o enzimă hepatică) are rol în metabolismul proteinelor. Creşte în cazul distrugerii celulelor hepatice (hepatită acută sau cronică, ciroză, cancer, ficat gras alcoolic).
AST (GOT) (enzimă cu rol în metabolismul aminoacizilor) creşte în aceleaşi condiţii ca ALT.
GGT (enzimă). Un nivel crescut se înregistrează în hepatită, ciroză, cancer şi în ficatul gras.
Fosfataza alcalină (enzimă ce se elimină prin bilă) creşte în icterul mecanic (obstrucţia fluxului biliar către tubul digestiv).
Protrombina (substanţă proteică produsă de ficat) scade în ciroză şi în hepatita acută severă.
Citeşte şi:
Radu Voiosu, medic gastroenterolog: „Avem doi creieri: unul în cap şi altul intestinal“
Prof. dr. Radu Voiosu ne-a explicat într-o zi caniculară de august, într-o încăpere răcoroasă din Spitalul Colentina, cum stă treaba, de fapt, cu regimurile alimentare în caz de boli digestive, care sunt tratamentele cu adevărat eficace şi care nu.
Atenţie, prea multe prăjeli ne pot trimite la operaţie!
Eliminarea vezicii biliare, o intervenţie care se face, de obicei, la persoane de peste 50 de ani, poate fi necesară şi la tinerii stresaţi care mănâncă gras.
Dosar: Află cum funcţionează pancreasul şi cum îl poţi proteja
Diabetul zaharat şi o parte din tulburările de digestie au un numitor comun: proasta funcţionare a pancreasului. Genele au o influenţă majoră asupra stării lui, dar şi stilul de viaţă şi în special alimentaţia îi pot perturba activitatea.
Se încarcă comentariile...
