Părinţii trebuie să fie prietenii copiilor

Mihaela Nicolaescu

Nu numai părinţii, ci şi copilul este obligat să facă faţă unor probleme în viaţa de zi cu zi. Închideţi televizorul, puneţi jos ziarul sau încercaţi să întrerupeţi orice activitate atunci când copilul vrea să vă comunice ceva. şi nu vă dominaţi copilul şi încercaţi chiar şi fizic să vă coborâţi la nivelul lui.
Când copilul a făcut o prostie nu-l întrebaţi niciodată de ce a făcut acel lucru. Copilului îi va fi imposibil să găsească un răspuns mulţumitor şi atunci va ridica din umeri sau va spune "Nu ştiu", sporind astfel tensunea deja existentă. Întrebaţi-l, în schimb, ce s-a întâmplat şi lăsa-ţi-l să vă povestească versiunea lui. Ascultaţi-l cu atenţie şi politeţe. Nu-l întrerupeţi când încearcă să-şi istorisească povestea. Ajutaţi-l să găsească o soluţie, să-şi planifice singur rezolvarea problemei. Dacă, spre exemplu, a spart un geam cu mingea, planul de rezolvare a problemei implică să facă curăţenie, iar apoi să-şi corecteze greşeala, ajutându-l pe părinte să monteze noul geam. Printre consecinţele unei proaste comunicări se numără problemele emoţionale, scăderea performanţelor şcolare sau probleme de comportament.
Cum trebuie să fie părintele
Pentru o mai bună colaborare cu copilul, trebuie să fiţi un bun ascultător. Făceţi-l pe copil să înţeleagă că vă preocupă sincer problemele lui. Confesiunea creează o atmosferă de respect şi simpatie reciprocă. Fiţi flexibil şi lăsa-ţi-i copilului o portiţă de ieşire. Nu-l puneţi la zid fără să-i acordaţi o şansă, Fiţi realist şi nu-i cereţi copilului mai mult decât poate să dea, având în vedere vârsta şi puterea lui de înţelegere. Zâmbetul poate face minuni. Simţul umorului vă poate ajuta să ieşiţi dintr-o situaţie dificilă. Un zâmbet vi-l poate apropia pe copil chiar şi într-un moment de criză. Nu în ultimul rând, creşterea copilului este un efort de echipă. Medicul pediatru, psihologul sau asistentul social pot fi alături.

Părinţii sunt primii care trebuie să stabilească o bună comunicare cu copilul:
n găsiţi un loc unde să nu vă deranjeze nimeni atunci când vreţi să comunicaţi cu copilul
n Acceptaţi eforturile lui de a comunica şi lăudaţi-l chiar şi atunci când nu reuşeşte pe deplin
n Acceptaţi răspunderea pentru meajele greşite pe care le trimiteţi copilului. Mesajele negative conduc de cele mai multe ori către rezultate negative
n Încurajaţi copilul să menţină comunicarea deschisă şi astfel veţi reuşi să fiţi şi buni prieteni.