Operaţia pe creier la standarde internaţionale: specialiştii care vor realiza intervenţii neurochirurgicale unice în România

Trei medici tineri specializaţi în centre universitare renumite din străinătate au ales să facă performanţă în România şi să aducă ţara noastră la standarde internaţionale. Un prim pas în acest demers îl reprezintă înfiinţarea „BRAIN Institute“ (Institutul Creierului) în cadrul Spitalului Monza, a cărui lansare oficială a avut loc joi.

„Pacientul în centrul atenţiei“ este sloganul celor aflaţi la conducerea departamentului de neurochirurgie al Spitalului Monza. „BRAIN Institute“ a avut deja primii pacienţi. „Prima operaţie a avut loc pe 10 ianuarie, un meningiom (n.r. - o tumoare beningnă, bine delimitată, prinsă de dura mater)“, spune neurochirurgul Sergiu Stoica, co-fondator.

Medici care au ales să facă performanţă în România

„De şapte ani sunt înapoi în România. M-am întors din dorinţa de a le oferi pacienţilor cel mai bun confort, dar şi pentru că vreau să dau un exemplu, vreau să schimb percepţiile că aici nu se poate face nimic“, spune dr. Sergiu Stoica, co-fondator BRAIN Institute, prima instituţie medicală privată non-profit din România. El s-a specializat în Franţa şi în Canada, a pus bazele şi a coordonat departamentele de neurochirurgie de la Spitalul M.S. Curie şi apoi de la Spitalul Euroclinic. 

Dr. Sergiu Stoica, specialist în neurochirurgie vasculară şi tumorală, profesor doctor Ştefan Mindea, specializat în neurochirurgie spinală sau dr. Anca Vişan, specializată în neuro-anestezie reprezintă echipa specialiştilor aflată la conducerea „BRAIN Institute“.

Profesorul Ştefan Mindea a trăit în Statele Unite de la 4 ani. Acolo s-a specializat în neurochirurgie spinală minim-invazivă şi a condus secţia de neurochirurgie spinală a Centrului Medical Universitar Stanford. „În timpul petrecut la Stanford am avut ocazia să vizitez România de mai multe ori. Aici am cunoscut oameni minunaţi, m-am împrietenit cu dr. Stoica şi aşa am pus bazele acestui institut“, declară prof. dr. Mindea.

Prof. dr. Ştefan Mindea s-a mutat definitiv în România, împreună cu soţia şi cei cinci copii. Spune că în ciuda dificultăţilor de echivalare a diplomei, de obţinere a documentelor necesare profesiei, este decis să continue ce a început, şi anume să pună pacientul pe primul loc. „Nu consider că ne pune nimeni beţe în roate, însă, din considerente procedurale, pare aproape imposibil să obţin documentele. Nu renunţ“, mărturiseşte el.

Intervenţii pe creier minim-invazive

În cadrul acestui proiect se vor trata tumori cerebrale, neurinoame (n.r. - tumoră benignă a unui nerv legat de encefal), meningioame, dar şi intervenţii de urgenţă. „Chiar acum două zile am avut o profesoară de fizică cu anevrism rupt. Astăzi este pe picioare şi va fi externată. Am mai avut o tânără cu tumoare medulară (n.r. - tumori ale măduvei spinării, benigne sau maligne) şi un copil cu o tumoare benignă la creier“, spune dr. Sergiu Stoica.

Aparatele medicale sunt de ultimă generaţie FOTO Dragoş Asaftei

Toate procedurile realizate aici sunt minim-invazive. Nu se mai rade tot capul pacientului, nu se mai fac operaţii pe creier pe încercate. „Echipamentele de ultimă generaţie ne ajută. Neuronavigaţia, care este un fel de GPS pentru creier, ne ajută să ne concentrăm pe zona de interes. Sau monitorizarea electro-fiziologică – este cel mai performant mod de a monitoriza organismul, pentru a vedea cum reacţionează. Însă nu există chirurg fără complicaţii. Scopul nostru este să scădem, cât de mult se poate, aceste complicaţii“, declară Luca Militello, directorul general al Spitalului Monza. Investiţia în aparatura neurochirurgicală  a fost, până acum, de un milion de euro.

Programe pro-bono

Preţurile intervenţiilor chirurgicale sunt, susţin fondatorii, printre cele mai mici din lume. „O intervenţie pe coloană este 9.500 de lei, iar marea majoritate a tumorilor se încadrează între 20.000 şi 27.500 de lei. Cel mai scump este anevrismul cerebral, care poate ajunge la 40.000 de lei. Însă toţi aceşti bani vor fi reinvestiţi în îmbunătăţirea îngrijirii pacienţilor. Asociaţii sunt salariaţi şi nu vor lua niciodată dividente. Profitul brut, nu mai mult de 20%, va fi investit integral în dezvoltare, cercetare şi modernizarea tehnicilor de lucru“, declară şi Ionuţ Pătrăhău, co-fondator al BRAIN Institute.

Preţurile intervenţiilor chirurgicale sunt într-adevăr mici în comparaţie cu cele din străinătate. Însă, comparativ cu posibilităţile omului de rând din România par destul de piperate. Echipa de specialişti a Spitalului Monza susţine, însă, şi un program „pro-bono“. „Ne-am propus să operăm cel puţin 16 copii până la sfârşitul verii, toţi în cadrul programului pro-bono“, declară Carmen Drăgan, preşedinta Spitalului Monza.

Citeşte şi:

Fructele cu pesticide ar putea fi de vină pentru boala Parkinson

Pesticidele cu care sunt tratate anumite fructe ar putea crea modificări la nivelul structurilor cerebrale care, într-un organism deja predispus, cresc riscul de a dezvolta boala Parkinson, arată un studiu recent.

Psiholog, psihiatru sau neurolog? La cine să mergi şi când?

Confuziile frecvente care se fac între cele trei specialităţi sunt şi parte dintre cauzele care stau la baza fricii sau ruşinii de a merge la psiholog, psihiatru sau neurolog.

Loviturile la cap în tinereţe cresc riscul de demenţă Alzheimer

Banalele lovituri la cap pot avea consecinţe zeci de ani mai târziu, arată un nou studiu. Mai exact, persoanele care se lovesc în timpul activităţilor sportive, de exemplu, au un risc mai mare de a suferi de maladia Alzheimer decât cele care nu au avut astfel de accidente.

Cum l-au ajutat copiii cu cancer pe un chirurg american să descopere soluţia pentru operaţii pe creier mai precise

Cercetătorul Jim Olson, care şi-a dedicat întreaga viaţă cercetării tumorilor cerebrale, a creat o vopsea specială pentru colorarea ţesutului canceros, astfel încât chirurgii să poată „tăia“ mai precis decât în prezent. Specialistul şi-a prezentat descoperirea într-un discurs emoţionant despre pacienţii lui, în cadrul conferinţelor Pop! Tech.

Cele mai noi recomandări pentru un creier sănătos

Un european din trei suferă de afecţiuni neurologice şi psihiatrice, adică de insomnie, anxietate şi depresie, ba chiar şi de  tulburări asociate morţii celulelor cerebrale. Testele de inteligenţă, dar şi zilele întregi de tăcere asigură longevitatea „maşinăriei de control“.