Exclusiv Mesajul terifiant despre un nou război mondial, transmis românilor de un cunoscut strateg israelian: „E cât se poate de posibil”
0Un nou război mondial este posibil, ținând cont de situația internațională, dar nu este inevitabil. Este mesajul transmis de Yaron Buskila, înalt ofițer israelian cu un rol important în confruntările din Gaza, într-un interviu pentru „Adevărul”. Buskila avertizează că Rusia și aliații săi profită de orice slăbiciune și indecizie a Occidentului.

Adevărul: Donald Trump a fost lăudat de o lume întreagă pentru armistițiul din Gaza obținut la Sharm el-Sheikh. Aici v-aș întreba însă ce valoare i-ați da acestui acord și cât este el de solid?
Yaron Buskila: Armistițiul de la Sharm el-Sheikh reprezintă un succes diplomatic, dar încă nu o realizare strategică. A creat o pauză importantă în lupte și a deschis o ușă pentru ajutor umanitar și implicare internațională, însă Hamas a demonstrat deja că vede armistițiile ca pe oportunități de reorganizare, nu ca pe pași spre pace.
Stabilitatea acordului depinde în totalitate de mecanismele sale de aplicare. Fără presiune constantă asupra Hamas și fără libertate operațională continuă pentru Israel de a-i împiedica reînarmarea, calmul va rămâne temporar și fragil.
Cum poate fi obținută pacea
Pornind de la această realizare, cum se poate construi mai departe pentru a obține o pace cu adevărat justă și durabilă în Orientul Mijlociu, iar evenimente reprobabile precum actul terorist de la 7 octombrie 2023 să nu mai poată să aibă loc?
Președintele Trump a înțeles Orientul Mijlociu mai bine decât majoritatea liderilor occidentali. El și-a bazat politica pe forță, descurajare și claritate morală — nu pe iluzii.
Acordurile Abraham s-au întemeiat pe un principiu realist: pace prin interese comune și amenințări comune, nu prin concilierea terorismului.
Pentru a construi pe baza acestor realizări, Statele Unite ale Americii și aliații regionali trebuie să aprofundeze cadrul Acordurilor Abraham — să extindă cooperarea economică și de securitate, să izoleze influența Iranului și să împiedice organizații teroriste precum Hamas și Hezbollah să dicteze agenda regională.
Adevărata pace nu va fi obținută prin documente și semnături, ci prin descurajare regională și cooperare între națiunile responsabile.
Ați deținut funcții de comandă superioare în IDF și ați condus operațiuni în Gaza. Ne puteți împărtăși câteva învățăminte din acea experiență, care ar fi lecția pe care ar trebui să o ținem minte?
În Gaza, am învățat că terorismul prosperă ori de câte ori există un vid de guvernare și descurajare. De fiecare dată când Israelul s-a retras sperând la liniște, Hamas a folosit acel vid pentru a construi tuneluri, rachete și infrastructură teroristă. Lecția este clară: în Orientul Mijlociu, descurajarea nu este un act singular, ci un proces continuu de forță și claritate. Trebuie să combinăm puterea cu scopul — forța militară cu responsabilitatea morală. Aceasta este esența doctrinei de apărare a Israelului.
Cum a reușit Hamas să surprindă Mossad
Totuși, cum a reușit Hamas, cu mijloace aparent primitive, să surprindă unele dintre cele mai performante servicii de intelligence, Mossadul israelian și una dintre cele mai bine organizate armate, cea a Israelului?
Hamas a reușit deoarece presupunerile noastre fundamentale despre Hamas — și despre organizațiile teroriste în general — au fost greșite încă de la început. Nu contează cât de avansate sunt serviciile tale de informații dacă interpretarea datelor se bazează pe premise false.
Am presupus că o agendă ideologică nu se traduce neapărat într-un plan operațional, că Hamas nu are interesul de a lansa un război de amploare din cauza reacției israeliene previzibile. Că nu are capacitatea de a organiza un atac atât de larg și coordonat și că, fiind autoritatea guvernantă în Gaza, va evita acțiunile extreme care i-ar putea periclita controlul.
Toate aceste presupuneri s-au dovedit greșite — și, în realitate, nu au fost niciodată valide. Astfel de premise pot fi aplicate statelor, dar nu organizațiilor teroriste a căror întreagă existență este dedicată luptei și sacrificiului pentru ideologia extremistă pe care o promovează.
Privind în urmă fără patimă și judecând pe cât posibil la rece, unde credeți că au greșit palestinienii, și aici nu mă refer la teroriștii Hamas, față de Israel și unde a greșit Israelul față de palestinieni?
Cea mai mare greșeală a palestinienilor a fost că au permis ca mișcarea lor națională să fie deturnată de extremiști, care au ales războiul ca mijloc de atingere a obiectivelor, în locul diplomației și al construirii încrederii.
Au investit în educație pentru ură și în terorism, în loc să construiască instituții, dezvoltare economică și cooperare. Israelul, uneori, a greșit crezând că gesturile de bunăvoință vor modera conducerea palestiniană.
Pacea reală necesită responsabilitate reciprocă și recunoaștere — iar acest proces trebuie să înceapă cu partea palestiniană, care trebuie să respingă terorismul și să accepte legitimitatea permanentă a Israelului ca stat-națiune al poporului evreu.
Pericolul vine din Iran
Pentru că aminteați mai devreme de Acordurile Abraham, cum vedeți în acest moment relațiile Israelului cu națiunile arabe și cum ar putea fi acestea îmbunătățite?
Relațiile Israelului cu Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Maroc și, într-o anumită măsură, Arabia Saudită, sunt mai puternice ca niciodată. Aceste legături se bazează pe interese comune: stabilitate, combaterea terorismului, inovație și amenințarea comună reprezentată de Iran.
Următorul pas trebuie să fie transformarea acestor parteneriate într-o structură regională de securitate. Când statele arabe vor vedea că cooperarea cu Israelul aduce securitate, prosperitate și progres tehnologic — cercul păcii se va extinde în mod natural.

Una dintre marile probleme, un adevărat coșmar în Orientul Mijlociu, rămâne relația tensionată dintre Iran și Israel. Când și cum s-ar putea realiza, în mod realist, o pace durabilă între cele două?
Este imposibil să obții pace cu un regim care cheamă deschis la distrugerea Israelului. Conducerea Iranului este animată de o ideologie religioasă extremistă ce neagă dreptul Israelului de a exista. Totuși, există o distincție clară între regim și poporul iranian. Mulți iranieni se opun conducerii ayatolahilor și admiră libertatea și succesul Israelului. Adevărata pace va fi posibilă doar atunci când Iranul va trece printr-o schimbare internă — când poporul iranian va înlocui regimul urii cu unul care caută cooperarea și progresul. Până atunci, Israelul trebuie să-și mențină o descurajare puternică și să se apere cu hotărâre.
Există riscul unui nou război mondial
Trăim o perioadă agitată, în care conflictul din Orientul Mijlociu este, sperăm, închis, dar alte războaie mocnite sau chiar conflicte militare în toată regula, așa cum e cel din Ucraina, riscă să escaladeze. Vedeți în prezent riscul ca unul dintre ele să scape total de sub control și să ducă la un nou război mondial?
Da, este cât se poate de posibil, dar nu este un deznodământ inevitabil. Suntem martorii unei confruntări globale între democrații și regimuri radicale — Rusia, Iran, Coreea de Nord și proxy lor.
Aceste regimuri exploatează slăbiciunea și indecizia Occidentului. Singura cale de a preveni un conflict global mai amplu este unitatea între națiunile libere și stabilirea unei descurajări credibile. Slăbiciunea invită războiul, forța îl previne.
În privința Ucrainei — când credeți că ar putea deveni posibil un armistițiu sau o pace și ce impact ar putea avea o întâlnire Trump–Putin, desigur dacă ea va mai avea loc?
Progresul poate veni doar dintr-o conducere care combină forța cu pragmatismul. Dacă o astfel de întâlnire poate genera acorduri realiste care să păstreze suveranitatea Ucrainei și să pună capăt suferinței civile, ea ar trebui încurajată. Totuși, pacea nu poate fi obținută cu prețul recompensării agresiunii. De aceea, Ucraina trebuie să fie parte la masa negocierilor. Lecția din Orientul Mijlociu se aplică și aici: concilierea invită războaie suplimentare. Descurajarea creează stabilitate.
Ați venit de curând în România, iar legat de aceasta v-aș întreba dacă ați avut întâlniri și colaborări cu omologi militari români sau cu lideri politici din România?
Nu m-am întâlnit cu ofițeri ai armatei române, dar am avut întâlniri cu mai mulți oficiali politici. România manifestă un interes real pentru întărirea securității sale și pentru a învăța din experiența Israelului.
Cine este Yaron Buskila
Lt. Col. (rez.) Yaron Buskila, director general al Israel Defense and Security Forum, a deținut funcții de comandă în cadrul Forțelor de Apărare ale Israelului și a jucat un rol esențial în gestionarea operațiunilor din Fâșia Gaza și în coordonarea răspunsului israelian la atacurile teroriste. De-a lungul carierei sale, a colaborat cu lideri militari și politici din SUA, Europa și Orientul Mijlociu. În prezent este un apreciat analist militar internațional.