Europa în alertă: Germania avertizează că Rusia se pregătește pentru un nou război. „Doar presiunea poate opri Moscova”
0Deși războiul din Ucraina continuă cu o intensitate sporită, Rusia pare să își pregătească deja următoarea confruntare militară de amploare. Potrivit unui avertisment formulat de general-locotenentul Alexander Sollfrank din cadrul Bundeswehr, Kremlinul își reconfigurează armata terestră, investește în noi capacități și își instruiește forțele pentru un potențial conflict major în viitorul apropiat. Informațiile au fost prezentate într-un interviu recent acordat publicației The New York Times.
„Singurul motiv pentru care Vladimir Putin se va opri este acela că va fi oprit”, afirmă generalul Sollfrank, subliniind că amenințarea rusă nu poate fi neutralizată decât printr-un răspuns ferm, coerent și susținut din partea Europei. El avertizează că miza este nu doar integritatea teritorială a Ucrainei, ci și păstrarea ordinii democratice pe continent.
Miza ucraineană: securitate europeană și democrație liberală
„Fără sprijin substanțial pentru Ucraina, Europa riscă să piardă nu doar un partener strategic, ci și stabilitatea întregii regiuni”, a adăugat generalul. Potrivit acestuia, succesul sau eșecul rezistenței ucrainene poate determina soarta principiilor pe care s-a clădit Europa postbelică: statul de drept, respectarea granițelor și sistemele democratice funcționale în Europa Centrală și de Est.
Generalul german consideră că susținerea Ucrainei nu mai este o chestiune de solidaritate, ci una de securitate colectivă. Ajutorul – fie el militar, financiar sau logistic – trebuie să fie calibrat pentru a reduce presiunea rusă și a preveni extinderea agresiunii.
Ostilități fără avansuri semnificative. Război de uzură
Pe front, evoluțiile rămân relativ statice. Niciuna dintre tabere nu reușește să obțină câștiguri teritoriale notabile, iar ofensiva rusă din timpul verii nu a produs rezultatele așteptate. În schimb, ambele armate își concentrează eforturile asupra atacurilor cu rachete și drone asupra infrastructurii civile, într-un efort reciproc de epuizare a capacităților logistice ale adversarului.
Analiștii militari estimează că, în lunile următoare, nu vor avea loc schimbări semnificative pe teren, din cauza limitărilor operative ale forțelor ruse și a deficitului de personal cu care se confruntă armata ucraineană.
Germania vrea cea mai mare armată convențională din Europa
În acest context, Germania își reafirmă intenția de a deveni principalul furnizor de securitate pe continent. Planurile Berlinului prevăd extinderea forțelor armate la 260.000 de militari activi și alți 200.000 de rezerviști, precum și reformarea structurii de comandă, reducerea birocrației militare și accelerarea integrării tehnologiilor de ultimă generație.
„Suntem experți în reduceri, dar ceea ce trebuie acum este un efort colosal pentru a construi ceea ce este necesar”, a declarat Sollfrank, referindu-se la nevoia urgentă de a adapta structurile de apărare la noile realități.
Pe plan financiar, statele membre UE discută tot mai serios posibilitatea utilizării activelor rusești înghețate pentru a finanța efortul de apărare al Ucrainei. Concret, se propune acordarea unui împrumut fără dobândă destinat întăririi industriei de apărare ucrainene, dar inițiativa se lovește de rezervele exprimate de Banca Centrală Europeană și de unele state membre, care invocă riscuri juridice și precedente periculoase.
Diplomația americană intră în impas. Rolul lui Trump, sub semnul întrebării
Pe fundalul acestor tensiuni, eșecul unui potențial summit între președinte american Donald Trump și Vladimir Putin atrage noi semne de întrebare privind viitorul implicării SUA în negocierile de pace. Deși o convorbire recentă părea să deschidă calea unei întâlniri în Budapesta, reticențele Kremlinului față de condițiile propuse de Washington au dus la suspendarea pregătirilor.
Secretarul de stat Marco Rubio a anulat o întâlnire cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, iar un înalt oficial de la Casa Albă a confirmat că summitul Trump–Putin nu va mai avea loc „în viitorul apropiat”.
În paralel, administrația Trump este presată de partea ucraineană să furnizeze rachete cu rază lungă de acțiune (precum Tomahawk), însă liderul republican ezită, sperând, potrivit surselor, într-un acord direct cu Moscova – care, cel puțin pentru moment, pare iluzoriu.
Europa preia inițiativa. Summit pentru pace la Londra
În lipsa unui angajament clar din partea Washingtonului, țările europene își asumă inițiativa diplomatică. Vineri, la Londra, 35 de state aliate ale Ucrainei se vor reuni pentru un nou summit dedicat negocierilor de pace. Premierul britanic Keir Starmer și președintele ucrainean Volodimir Zelenski vor conduce discuțiile, mizând pe un plan de armistițiu care ar îngheța actualele linii de front și ar crea premisele unor negocieri supravegheate internațional.
Potrivit diplomaților europeni, planul este inspirat de o schemă de mediere elaborată inițial de Trump pentru conflictul din Orientul Mijlociu și presupune menținerea SUA ca actor central în gestionarea unui eventual proces de pace.
Se încarcă comentariile...
