Nimic nu-i opreşte pe investitorii în reţele de clinici private

Piaţa serviciilor private creşte, în medie, cu 5% pe an. FOTO Sever Gheorghe/ Click!

Industria serviciilor medicale private va continua să crească indiferent de constrângerile care decurg din instabilitatea legislativă şi evoluţia economiei în ansamblu, spune Sergiu Neguţ, consultant şi fost director general adjunct al reţelei de clinici Regina Maria.

Serviciile medicale private, o afacere estimată la o jumătate de miliard de euro pe an, câştigă tot mai mult teren (aproximativ 5% pe an) pe fondul extinderii teritoriale şi acoperirii de nişe noi. ”Fără aceşti doi factori, piaţa ar fi stagnat sau chiar ar fi înregistrat un uşor recul”, a declarat Sergiu Neguţ pentru ”Adevărul” în cadrul celei de-a doua ediţii a Romanian Business Leaders Summit, un eveniment care reuneşte antreprenori şi manageri de top.

În ultimii doi ani, majoritatea operatorilor privaţi care au început în Bucureşti fie au ieşit în provincie, fie şi-au completat portofoliul cu  segmente de business complementare. MedLife, cel mai mare jucător privat a inaugurat la sfârşitul lui 2011 un spital multidisciplinar în Braşov, printr-o investiţie de zece milioane de euro (care include achiziţia maternităţii ”Eva”), iar Regina Maria a deschis în Capitală primul spital din reţea specializat pe pediatrie şi obstretică-ginecologie, cu o capacitate de o sută de paturi.  Iar acestea sunt doar câteva exemple.

Extinderea a avut loc (iar tendinţa va continua) în ciuda scăderii veniturilor clasei medii – din rândul căreia provin majoritatea clienţilor plătitori cu banii jos – şi a impredictibilităţii relaţiei dintre mediul privat şi autorităţi. Veniturile disponibile ale populaţiei, inclusiv ale clasei medii, au scăzut în ultimul timp pe fondul recesiunii şi a gradului de îndatorare la nivelul gospodăriilor care ajunge, în medie, la 40% - statistica se aplică strict la clienţii care au luat credite, nu la nivel naţional.  

Faptul că Ministerul Sănătăţii a pus sub semnul întrebării finanţarea mediului privat din fonduri publice nu i-a descurajat pe marii operatori. Reprezentanţii MedLife au declarat la acel moment că vor fi puţin afectaţi de eventuale schimbări. În prezent, încasările de la stat reprezintă 5% din veniturile MedLife, cifrate la circa 60 de milioane de euro în 2012.

”Deşi cifrele industriei nu au fost afectate de scăderea de venituri, aceasta s-a reflectat totuşi în mici eroziuni de preţ”, explică Sergiu Neguţ. Veniturile mai mici ale populaţiei nu sunt însă singura cauză a reducerii tarifelor. Concurenţa din ce în ce mai mare, cel puţin în Bucureşti, a contribuit şi ea la această eroziune.

Sergiu Neguţ: Deşi cifrele industriei nu au fost afectate de scăderea de venituri, aceasta s-a reflectat totuşi în mici eroziuni de preţ.

Există şi situaţii în care preţurile au coborât substanţial. De pildă, contribuţia în cash a pacienţilor pentru o naştere este în prezent la jumătate faţă de acum trei ani. Dacă la externarea dintr-o maternitate, o mamă plătea anul trecut în medie 5.000 de lei, în 2009, acest cost era de 10.000 de lei.  

Aşadar, interesul investitorilor financiari (fonduri de investiţii) rămâne ridicat în ceea ce priveşte serviciile private de sănătate.Mai ales în condiţiile în care oportunităţile reale pot fi numărate pe degetele de la o mână în ani de recesiune. Până acum, în România, au investit fonduri precum Advent International (Regina Maria) şi Societe Generale Asset Management Eastern Europe (MedLife).

Implicarea fondurilor rămâne astfel o alternativă importantă la finanţarea prin credite bancare. Băncile cer garanţii (active imobiliare) atunci când li se solicită să crediteze o afacere nouă în domeniul medical. Altfel spus, antrerprenorii care vor să înceapă un business  în sănătate şi nu pot aduce garanţii sunt nevoiţi să se autofinanţeze măcar un timp. ”După ce au prima clinică funcţională, antreprenorilor le este mai uşor să atragă finanţare”, explică Neguţ.