Mituri despre boala Parkinson, demontate de neurolog, la Adevărul Live

9 din 10 români au auzit de boala Parkinson şi 8 din 10 au identificat tremorul ca simptom al afecţiunii. Dar numai o mică parte dintre ei au putut recunoaşte cu uşurintă alte simptome motorii şi non-motorii, potrivit unui studiu al Asociaţiei de Luptă Împotriva Bolii Parkinson. Aflăm care sunt manifestările care apar încă dinaintea tremorului şi demontăm ideile preconcepute despre maladie la Adevărul Live, cu medicul neurolog Adina Roceanu.

URMĂREŞTE emisiunea în modulul Adevărul Live

Cât de multe lucuri reale se cunosc despre boala Parkinson?

Tremorul este principalul simptom pe care îl identificăm vizavi de această boală. Mai puţin alte semne. Cei din jurul oamenilor bolnavi ar trebui să treacă peste bariera psihologică a îmbătrânirii şi să vadă că sunt semne de alarmă şi să se adreseze medicului.

Este a doua boală neurodegenerativă care afectează populaţia, după Alzheimer. În România sunt 73.000 de persoane diagnosticate.

Care este vârsta la care e diagnosticată?

Între 40 şi 60 de ani, cu un vârf în decada a şasea. Există şi forme genetice, atipice, care apar la persoane mai tinere.

Nu e o regulă aceea că dacă am avut mamă sau tată cu această boală, o vom face şi noi.

Maladia Parkinson este idiopatică, are o patologie la nivel celular, diferite proteine care sunt afectate şi defectul acesta se împrăştie în pată de ulei. Este o boală neurologică difuză.

Dacă avem semne ca: tremor, bradichinezie, rigiditate, din punct de vedere al leziunii, anatomopatologic, este deja stadiul III. Sunt afectaţi neuronii care produc dopamină la nivelul substanţei negre din trunchiul cerebral. Cel mai probabil boala a debutat cu 10-15 ani înainte şi a progresat lent fără semne clinice cardinale. Boala mai poate evolua 10-20 de ani.

Putem pune un diagnostic în stadiu mai precoce dacă sunt anumite semne şi la nivel digestiv – constipaţie, tulburări de somn, de miros.

Mit: Orice tremor înseamnă Parkinson

Adevăr: Tremorul poate fi un semn al bolii, dar neurologul este cel care pune diagnosticul în urma unor investigaţii amănunţite. Un tremor fiziologic poate interveni şi în cazul unei emoţii puternice.

Există şi un debut al bolii în care pacientul se simte înţepenit.

Pacientul cu Parkinson iniţiază cu greu o mişcare.

Ce este bradichinezia?

O sărăcire a comportamentului motor al pacientului. O lentoare.

Există o demenţă asociată şi bolii Parkinson.

Cum punem diagnosticul corect?

Pe baza semnelor clinice enumerate mai sus. Pot fi tulburări de mers, semne de blocaj. După diagnostic vrem să ştim dacă aparţine bolii Parkinson idiopatice sau un sindrom parkinsonian.

Prin CT şi RMN excludem un Parkinson dat, de exemplu, de evenimente tumorale, leziuni vasculare. Neurologul face diferenţa.

Tratamentul trebuie să fie ţintit.

Diagnosticul e dificil de pus, pacientul trebuie urmărit în timp.

Tratamentul cu levodopa este esenţial în Parkinson?

Este tratamentul gold standard în această afecţiune. Ca insulina pentru diabetic.

Ce se întâmplă în creierul nostru? Ce face dopamina?

Neuronii care produc această substanţă sunt cei din materia neagră  care degenerează. Şi atunci îţi lipseşte dopamina. Şi încerci să o aduci pe cale externă.

Levodopa trebuie folosită până la un anumit nivel pentru că apar mişcări involuntare dacă se depăşeşte platoul terapeutic.

Pe măsură ce boala avansează, fereastra în care medicamentul îţi face efectul e din ce în ce mai îngustă.

Levodopa poate da puţină hipertensiune ortostatică, motiv pentru care pacientul trebuie învăţat să nu se ridice brusc, să se hidrateze.

Tratamentele inovatoare cu levodopa constând în pome care asigură în intestin un nivel constant de gel sunt folosite la noi de circa 10 ani. Sunt decontate prin Programul naţional.

Stimularea cerebrală profundă este o altă terapie inovatoare.

Se spune că după 5 ani de levodopa încep să apară şi reacţiile adverse. Încercăm să dăm dozele de levodopa staţiate în timp, un platou de concentraţie sub cel toxic.