Metode eficiente de tratare a hemoroizilor

Există tot felul de metode prin care poate fi soluţionată această stânjenitoare problemă de sănătate

 În stadiu incipient, pot fi trataţi cu unguente şi cu băi locale, iar în stadiu avansat – chirurgical.

Aproximativ 90% din adulţi suferă de hemoroizi de-a lungul vieţii, arată statisticile. Ei sunt atât de întâlniţi pentru că apar din diverse cauze. „Există două tipuri de hemoroizi: cei care apar din cauza constipaţiei, sarcinii, sedentarismului şi cei care indică o anumită afecţiune (cum este cancerul de rect). Pentru un diagnostic cert, este necesar consultul de specialitate", explică profesorul doctor Radu Voiosu, medic primar gastroenterolog în cadrul Spitalului Clinic Colentina din Bucureşti.

Cei externi sunt gravi

În funcţie de stadiul bolii, hemoroizii pot fi interni (denumiţi astfel fiindcă pot fi repoziţionaţi manual înapoi în canalul anal) şi externi (care nu mai pot fi repoziţionaţi, din cauză că s-au dezvoltat excesiv). O situaţie şi mai gravă este aceea în care se instalează tromboza hemoroidală. Aceasta apare când formarea hemoroizilor externi se complică prin prezenţa unor cheaguri.

Unguente locale, pentru formele uşoare

Tratamentul bolii hemoroidale variază în funcţie de stadiul şi de manifestările afecţiunii (prurit, durere, jenă şi sângerări). „În stadiile uşoare, I şi II, de hemoroizi neprolabaţi (n. r. - care nu au ieşit în afara canalului anal) este indicat tratament local, cu unguente şi cu supozitoare pe bază de corticoizi, antibiotice, antalgice şi relaxante ale musculaturii sfincteriene (nitroglicerină, blocanţi de calciu). Băile calde de şezut sunt şi ele utile.

Tratamentul oral cu tonice venoase, precum diosmina, sau cu alte preparate fitoterapice, cum ar fi cele pe bază de ginkgo biloba sau de castane, se foloseşte pentru întreţinere, dar şi în criza hemoroidală, atunci când este administrat în doze mai mari. Aceste preparate sunt utile şi în complicaţii, precum eroziuni, fisuri sau tromboză hemoroidală", spune medicul specialist gastroenterolog Marian Zota, de la Spitalul de Urgenţă Judeţean Satu Mare.

În cazul hemoroizilor interni aflaţi în stadiile II şi III, tratamentul se face endoscopic (cu ajutorul unui dispozitiv sub formă de tub cu o cameră video în vârf). Cea mai întâlnită astfel de procedură este ligatura cu benzi elastice, care constă în aplicarea a două benzi adezive de mici dimensiuni la baza hemoroidului intern pentru a stopa circulaţia sangvină în acea zonă. Această metodă poate fi asociată cu o altă tehnică, bazată pe radiaţii infraroşii, care determină coagularea şi cicatrizarea hemoroizilor.

În cazul hemoroizilor în stadiu avansat, medicii recomandă metoda denumită în termeni de specialitate anopexie hemoroidală tip Longo sau cura cu stapler (capsator). Metoda se foloseşte în cazul hemoroizilor interni în stadiu avansat - grad III şi IV, de jur-împrejurul anusului, care ies în afara canalului anal şi care sunt însoţiţi de dureri anale, sângerări după defecaţie sau de prezenţa cheagurilor în pachetele hemoroidale ieşite în afara anusului.

„Cu ajutorul unui dispozitiv numit stapler, intervenţia permite repoziţionarea pachetelor hemoroidale căzute în afara anusului, întreruperea sursei de alimentare cu sânge, tăierea unui segment circular de mucoasă şi de submucoasă rectală şi, astfel, vindecarea acestora prin atrofiere", explică medicul Cristian Bogdan Barta, cu competenţă în chirurgia laparoscopică, de la „Regina Maria" din Bucureşti.

Prin folosirea acestei tehnici, durerea postoperatorie şi perioada de spitalizare sunt reduse, iar refacerea postoperatorie este rapidă.  Atunci când hemoroizii sunt complet descoperiţi, în stadiul IV (prolaps permanent), există două soluţii chirurgicale: operaţia se poate face atât clasic, cât şi cu laser, metoda din urmă fiind considerată mai puţin dureroasă, mai precisă şi cu o perioadă de recuperare mai scurtă.

Ce măsuri putem lua pentru a-i preveni

Principala măsură pentru prevenirea apariţiei hemoroizilor constă în combaterea constipaţiei. Pentru aceasta, ar fi recomandat să renunţăm la obiceiurile alimentare moderne care favorizează tranzitul intestinal lent: consum redus de lichide, dietă săracă în fructe şi în legume, consum preponderent de dulciuri concentrate şi de alimente rafinate.

De asemenea, este recomandat să combatem sedentarismul, un alt factor care duce la apariţia constipaţiei.  „Circulaţia venoasă este favorizată la orice nivel de activitatea musculară, prin efectul de presă al acesteia", spune medicul gastroenterolog Marian Zota.  „În plus, este indicată folosirea la toaletă a poziţiei de squatting (n.r. - «pe vine»), aşa-zisa toaletă turcească fiind mai ergonomică", încheie medicul.