Infarctul apare la vârste tot mai tinere. Ce-i de făcut?
0
Aproape 20% din totalul persoanelor care au suferit un infarct au sub 40 de ani, estimează specialiştii. Iar unul dintre principalii vinovaţi pentru acest fenomen este stilul de viaţă dezechilibrat.
În condiţiile în care numărul fumătorilor în rândul tinerilor, chiar în rândul adolescenţilor, este în continuă creştere, nici nu este de mirare că în prezent se înregistrează cazuri de atac de cord şi la vârste de 20-25 de ani. Aceasta deoarece, după predispoziţia genetică, colesterolul crescut şi hipertensiunea arterială, fumatul este cel mai important factor de risc pentru apariţia infarctului. La toate acestea se adaugă şi alte obiceiuri caracteristice stilului de viaţă modern, printre care stresul, dieta bazată pe alimente de tip fast‑food, sedentarismul, abuzul de alcool şi de băuturi energizante. Îngrijorător este faptul că este suficient ca doi dintre aceşti factori să se combine pentru ca infarctul să se producă la un moment dat. De aceea, medicii spun că trebuie luate măsuri pentru protejarea inimii încă din copilărie.
Spune NU obezităţii!
O statistică realizată în anul 2010 la Institutul „Parhon" din Bucureşti arată că circa 40% din copiii români suferă de obezitate. Fenomenul este pus în special pe seama obiceiurilor alimentare greşite, cum ar fi consumul preponderent de alimente de tip fast-food, de dulciuri şi de băuturi carbogazoase. Drept consecinţă, în ultimii ani s-a putut constata că tot mai mulţi copii suferă de afecţiuni care până acum erau caracteristice adulţilor: hipercolesterolemie, diabet zaharat şi, implicit, boli de inimă. Iată de ce specialiştii spun că este deosebit de important ca, încă de la vârste fragede, să se respecte un plan de alimentaţie care să asigure menţinerea greutăţii în limite normale.
Astfel, trebuie redus consumul de alimente bogate în grăsimi, în sare şi în zahăr. În schimb, este bine ca dieta să includă zilnic cereale integrale, fructe şi legume proaspete, pâine, uleiuri vegetale extravirgine, carne de pasăre şi peşte. Trebuie să se ţină cont şi de faptul că sedentarismul are o contribuţie majoră la apariţia obezităţii şi bolilor de inimă. De aceea, copiii trebuie încurajaţi de mici să facă zilnic cel puţin 30 de minute de exerciţii fizice, obicei care trebuie continuat în adolescenţă şi apoi în viaţa adultă.
Analizele de sânge dau indicii preţioase
Riscul de boli cardiovasculare poate fi monitorizat prin efectuarea unor analize sangvine anual, încă din copilărie. Astfel de investigaţii sunt cele care determină nivelul colesterolului din sânge, nivelul trigliceridelor, al proteinei C-reactivă şi al fibrinogenului. De asemenea, în setul de analize anuale pot fi incluse şi măsurarea tensiunii arteriale şi electrocardiograma, mai ales în cazul în care există indicii de risc. Unele dintre aceste investigaţii pot fi repetate chiar mai des în cazul persoanelor care suferă de hipertensiune arterială sau al celor care au un nivel crescut al colesterolului. De asemenea, cei cu diagnostic de boli cardiace, precum şi cei care suferă de diabet sau de inflamaţii trebuie să respecte cu stricteţe medicaţia prescrisă de medic deoarece, dacă nu sunt tratate corespunzător, aceste afecţiuni pot duce la apariţia infarctului.
Renunţă la fumat şi la alcool!
În urma unui studiu realizat de cercetătorul finlandez Markku Mahonen în colaborare cu specialişti ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a reieşit că 80% din persoanele sub 40 de ani care au suferit un infarct sunt fumătoare. De altfel, cercetătorii avertizează că cei care fumează mai mult de 20 de ţigări pe zi prezintă un risc de două ori mai mare de a suferi un infarct decât nefumătorii. Un alt factor care creşte semnificativ riscul de atac de cord este consumul excesiv de alcool, pericolul fiind şi mai mare atunci când băuturile alcoolice sunt consumate în amestec cu energizante.
Recunoaşterea semnelor este vitală
Măsurile din primele şase ore de după producerea unui infarct sunt esenţiale pentru supravieţuire. De aceea, dacă apare o durere intensă şi persistentă în capul pieptului, care iradiază în zona gâtului, a umerilor şi a braţelor, este cazul să te prezinţi de urgenţă la spital. Ţine cont de faptul că simptomele atacului de cord sunt uneori atipice, lucru valabil mai ales în cazul femeilor. Astfel, durerile pot apărea în zona abdomenului, a maxilarului sau între omoplaţi. De asemenea, este indicat să consulţi un medic şi dacă observi că ţi se umflă picioarele, dacă ai tulburări de somn, dacă te confrunţi cu stări de slăbiciune sau dacă observi că inima îţi bate mai repede şi neregulat.
Specialistul nostru
Prof. dr. Doina Dimulescu
medic specialist cardiolog Spitalul „Elias", Bucureşti
În România, apariţia infarctului de miocard la vârste tot mai tinere are legătură cu prevalenţa foarte înaltă a bolii coronariene, o problemă prezentă în toată regiunea est-europeană. Un registru epidemiologic (REACH) care a urmărit complicaţiile aterotrombotice ale bolii aterosclerotice (inclusiv infarctul miocardic) analizând datele regionale listează între primii zece factori de risc pentru acest tip de complicaţii apartenenţa la populaţii din estul Europei. Mai mulţi factori de risc au fost incriminaţi în acest fenomen epidemiologic, printre care: hipertensiunea arterială insuficient controlată terapeutic, dislipidemiile, fumatul, extinderea fenomenului de obezitate, ceea ce duce şi la creşterea numărului diabeticilor, sedentarismul, consumul de alcool şi, nu în ultimul rând, unii factori psihici, cum ar fi stresul psihosocial. La toate acestea se adaugă nivelul economic modest, accesul limitat la tratamentele moderne şi măsurile insuficiente de prevenţie.
Atitudine: Copiii trebuie încurajaţi de mici să facă zilnic cel puţin 30 de minute de exerciţii fizice.
Se încarcă comentariile...
