Femeile sunt mai predispuse la boli autoimune decât bărbații. Care ar putea fi cauza

Femeile au un risc mult mai mare decât bărbații de a suferi de boli autoimune, iar noile cercetări ar putea oferi în sfârșit o explicație, relatează AP.

Femeile au doi cromozomi X, în timp ce bărbații au un cromozom X și unul Y.Foto: Arhivă

Este vorba despre felul în care organismul gestionează prezența cromozomului X în plus al femeilor, au anunțat joi cercetătorii de la Universitatea Stanford - o descoperire care ar putea contribui la îmbunătățirea metodelor de depistare ale unor boli greu de diagnosticat și de tratat.

„Acest lucru transformă maniera în care ne gândim la acest întreg proces de autoimunitate, în special la prejudecata bărbat-femeie", a spus imunologul E. John Wherry de la Universitatea din Pennsylvania, care nu a fost implicat în studiu. 

Peste 24 de milioane de americani, conform unor estimări până la 50 de milioane, suferă de o boală autoimună - cum ar fi lupusul, artrita reumatoidă, scleroza multiplă și multe altele. În jur de 4 din 5 pacienți sunt femei, un lucru care i-a nedumerit pe oamenii de știință timp de decenii. 

Conform unei teorii, cromozomul X ar putea fi vinovat. În fond, femeile au doi cromozomi X, în timp ce bărbații au un cromozom X și unul Y.

  Pacienții pot avea „autoanticorpi"  

Noua cercetare, făcută publică în revista Cell, arată că respectivul cromozom X care este în plus este responsabil - dar într-un mod neașteptat. 

ADN-ul nostru este prezent în interiorul fiecărei celule și conține 23 de perechi de cromozomi, inclusiv în ultima pereche care determină sexul biologic. Cromozomul X prezintă sute de gene, mult mai multe decât cromozomul Y al bărbaților. Fiecare celulă feminină trebuie să oprească una dintre copiile cromozomului X, pentru a evita o doză dublă toxică de toate aceste gene. 

Responsabil de așa-zisa inactivare a cromozomului X este un tip special de ARN numit Xist. Acest lung segment de ARN se poziționează în anumite puncte de-a lungul cromozomului X suplimentar al unei celule, atrage proteine care se leagă de el în grupuri bizare și anulează cromozomul.

Dr. Howard Chang, dermatolog la Stanford, a cercetat modul în care Xist acționează atunci când în laboratorul său au fost identificate aproape 100 dintre aceste proteine lipite. Chang a recunoscut că multe dintre ele sunt legate de afecțiuni autoimune aferente pielii - pacienții pot avea „autoanticorpi" care atacă din greșeală aceste proteine normale. 

„Ne-a pus pe gânduri”

„Asta ne-a pus pe gânduri: Acestea sunt cele cunoscute. Dar celelalte proteine din Xist?" a spus Chang. Poate că această moleculă, găsită doar la femei, „ar putea aranja cumva proteinele în așa fel încât să activeze sistemul imunitar". 

Dacă este adevărat, Xist nu ar putea fi cauza unei boli autoimune, altfel toate femeile ar fi afectate. Oamenii de știință au crezut mult timp că este nevoie de o asociere între susceptibilitatea genetică și un factor declanșator de mediu, cum ar fi o infecție sau o leziune, pentru ca sistemul imunitar să se dezlănțuie. De exemplu, virusul Epstein-Barr este legat de scleroza multiplă. 

Echipa lui Chang a decis să creeze șoareci de laborator masculi pentru a produce în mod artificial Xist - fără a elimina singurul lor cromozom X - și să vadă ce se întâmplă. De asemenea, cercetătorii au creat șoareci susceptibili la o afecțiune asemănătoare lupusului, care poate fi declanșată de un iritant chimic. 

Echipa a concluzionat că șoarecii care au produs Xist au dezvoltat aglomerări de proteine caracteristice și, atunci când au fost declanșate, au dezvoltat o formă de autoimunitate asemănătoare lupusului la niveluri similare cu cele ale femeilor.

„Credem că este foarte important ca ARN-ul Xist să iasă din celulă și să ajungă la sistemul imunitar pentru a-l detecta. Era totuși nevoie de un declanșator din mediul înconjurător pentru ca totul să se întâmple", a explicat Chang, care este plătit de Institutul Medical Howard Hughes, care susține, de asemenea, Departamentul de Sănătate și Știință al The Associated Press. 

„O mare parte din puzzle-ul contextului biologic"  

În afară de șoareci, oamenii de știință au analizat, de asemenea, probe de sânge de la 100 de pacienți și au identificat autoanticorpi care vizează proteinele asociate cu Xist, pe care cercetătorii nu le asociaseră până în prezent cu afecțiuni autoimune. Un motiv posibil, sugerează Chang: testele standard pentru autoimunitate au fost realizate folosind celule masculine. 

Deși sunt necesare multe alte cercetări, descoperirile „ne-ar putea oferi posibilitatea de a diagnostica mai repede pacienți care, din punct de vedere clinic și imunologic, par foarte diferiți", a declarat Wherry de la Penn. 

„Este posibil ca un pacient să aibă autoanticorpi pentru proteina A, iar un alt pacient să aibă autoanticorpi pentru proteinele C și D", dar știind că toate fac parte din complexul Xist mai mare, medicii pot urmări mai bine tiparele bolii, a adăugat el. „Acum avem cel puțin o mare parte din puzzle-ul contextului biologic". 

Chang, de la Stanford, se întreabă dacă ar putea fi posibilă întreruperea procesului: „Cum se trece de la ARN la celule anormale, acesta va fi următorul pas al investigației".