Dr. Horia Cioflan: ÔÇ×Endometrioza este o boal─â de multe ori ascuns─â, care ar trebui tratat─â chirurgicalÔÇť | INTERVIU

0
0
sanador
FOTO: SANADOR

Endometrioza poate fi considerat─â una dintre cele mai bine ascunse boli ale femeilor: nu de pu┼úine ori este descoperit─â din ├«nt├ómplare ┼či, chiar ┼či dup─â o opera┼úie, urme ale bolii ├«nc─â mai pot r─âm├óne ├«n corp, nedepistate.

Una dintre cele mai r─âsp├óndite boli ale sexului feminin, endometrioza, este o cauz─â important─â de infertilitate, dar ┼či un factor de risc pentru cancerul ovarian. Este o afec┼úiune greu de depistat; unele studii afirm─â c─â poate fi descoperit─â chiar ┼či dup─â 10ÔÇô15 ani de la debutul simptomelor.

├Äntr-un interviu pentru ÔÇ×Weekend Adev─ârulÔÇť, dr. Horia Cioflan, medic primar obstetric─â-ginecologie la Spitalul Clinic SANADOR, vorbe┼čte despre cum evolueaz─â endometrioza, de ce interven┼úia minim invaziv─â este alegerea cea mai bun─â pentru eliminarea acesteia din corp, dar ┼či care sunt ┼čansele de recidiv─â ale bolii.

ÔÇ×Weekend Adev─ârulÔÇť: Una din zece femei, la v├órst─â reproductiv─â, sufer─â de endometrioz─â. C├ót de relevante sunt statisticile ├«n momentul de fa┼ú─â?

Dr. Horia Cioflan: Cele pe plan mondial variaz─â ├«ntre 6 ┼či 10%, ceea ce ├«nseamn─â c─â o femeie din zece este afectat─â de aceast─â maladie. Din punctul meu de vedere, dup─â o perioad─â de peste 15 ani ├«n care am tratat aceast─â boal─â, statisticile sunt destul de ├«nchise, boala este subdiagnosticat─â. ├Än urm─â cu 30 de ani, c├ónd chirurgia minim invaziv─â era mai pu┼úin r─âsp├óndit─â dec├ót acum, boala era descoperit─â ├«nt├ómpl─âtor ÔÇô chirurgii operau pentru alt─â afec┼úiune, cu un alt diagnostic, ┼či atunci o descopereau. Un chirurg mare, legat cu numele de endometrioz─â, acum un secol ┼či ceva, John Sampson, un ginecolog american, a descris prima oar─â aceast─â afec┼úiune. De atunci, lucrurile au evoluat, dar cred c─â nu chiar at├ót de mult pe c├ót ar fi trebuit. Mai ├«nt├ói, pentru c─â, ├«n ceea ce prive┼čte endometrioza ┼či cauzele ei, exist─â multe adev─âruri ┼či teorii, dar niciuna nu poate explica ├«n totalitate apari┼úia ┼či dezvoltarea acestei afec┼úiuni. ├Änc─â st─â ├«n picioare o teorie veche de peste 50 de ani: teoria menstrua┼úiei retrograde. Se presupune c─â, la debutul vie┼úii fertile a femeii, o parte din s├óngele menstrual, ├«n loc s─â ia calea uzual─â ┼či s─â fie eliminat ├«n afara organismului prin vagin, apuc─â o cale ascendent─â: intr─â pe trompele uterine ┼či migreaz─â de la endometru la diverse organe, aflate mai aproape sau mai departe. Cel mai adesea, ├«n pelvis. Dar se poate ┼či la distan┼ú─â, sunt ┼či cazuri de endometrioz─â cerebral─â sau toracic─â, rare. S├óngele poate migra ┼či la nivelul diafragmului, mu┼čchiul care separ─â toracele de abdomen, iar lista poate continua.

De ce femeia secolului XXI trebuie s─â lupte cu aceast─â boal─â?

Pentru c─â celelalte dou─â teorii sunt foarte bine consolidate. Exist─â teoria conform c─âreia tot ┼úesutul care ├«nvele┼čte abdomenul pe interior sufer─â fenomene de transformare chiar ├«n locul acela. Mai exist─â o teorie ce spune c─â embrionul de sex feminin p─âstreaz─â totu┼či ni┼čte r─âm─â┼či┼úe embrionare de la sexul masculin (o vreme, embrionul este incert, nu este orientat c─âtre un sex), iar din acestea, sub impactul unor hormoni (cel mai important este estrogenul), dar ┼či al altor factori din mediul extern, se transform─â ├«n aceste metastaze/implanturi endometriozice. Propriii hormoni estrogeni ai femeii au impact asupra dezvolt─ârii bolii, dar ┼či factorii de mediu. Tot ce m├ónc─âm ast─âzi poate fi injectat hormonal. To┼úi ace┼čti factori concur─â la apari┼úia endometriozei. Mai mult dec├ót at├ót, ┼úine ┼či de terenul propriu fiec─ârei persoane, de inflama┼úiile din organism, ce particip─â la dezvoltarea acestor implanturi. De┼či lucrurile nu sunt foarte clare, exist─â multe studii ┼či teorii, mai ales din 2016 ├«ncoace, care caut─â s─â demonstreze c─â ar exista ┼či o determinare genetic─â, pe linie matern─â. Sunt studii foarte relevante. Cel mai recent, realizat ├«n SUA, ├«n 2020, chiar a descoperit un complex de gene care ├«mpreun─â cu factorii de mediu men┼úiona┼úi ar putea, plurifactorial, s─â determine apari┼úie endometriozei. Studiul a fost efectuat pe foarte multe femei care au avut endometrioz─â sever─â ┼či care, ├«n urma diagnosticului, au descoperit c─â au acest complex de gene. Studiul se numea ARID1A (precum complexul de gene). Dar lucrurile sunt ├«nc─â neclare. Nu ┼čtiu dac─â factorii genetici transmit pe linie matern─â aceast─â maladie, dar se pare c─â exist─â s├ómburi de adev─âr care vor conduce la ni┼čte rezultate. Acestea sunt foarte importante, pentru c─â noi, chirurgii, facem un lucru pu┼úin nenatural: ├«n loc s─â trat─âm boala, o scoatem de acolo. Deci fragmente de boal─â pot r─âm├óne. Terapia sau tratamentul adev─ârat este cel holistic ÔÇô se adreseaz─â organismului ├«n totalitate ┼či caut─â s─â vindece, valabil ├«n orice tip de afec┼úiune.

O boal─â ascuns─â

Există simptome care ar trebui să le trimită pe femei la medic? Se poate diagnostica în urma unui control ginecologic periodic?

┼×i da, ┼či nu. Exist─â foarte multe forme ale acestei maladii ÔÇô unele sunt extrem de u┼čor de diagnosticat de un medic competent, care are acces la un ecograf de calitate. Dar sunt ┼či forme ascunse ale bolii, ce evolueaz─â ├«ncet ┼či sigur, pe parcursul a 10ÔÇô15 ani, greu de diagnosticat. Deci trebuie s─â apel─âm la metode de diagnosticare mult mai rafinate dec├ót un simplu consult ┼či o ecografie pelvin─â. Examenul RMN ne ajut─â extraordinar de mult ├«n diagnosticul acestei afec┼úiuni.

De cele mai multe ori, endometrioza coabiteaz─â cu ni┼čte tumori de ovar aflate la limita dintre benign ┼či malign ┼či care au un destin absolut imprevizibil, deci pot face oric├ónd saltul c─âtre boala canceroas─â.

Medicul ginecolog, la rândul lui, trebuie să fie specializat în această boală?

Medicul ginecolog trebuie s─â aib─â o formare extensiv─â ├«n chirurgia pelvin─â. Cu riscul s─â sup─âr mult─â lume, am s─â spun c─â nu oricine poate opera endometrioza ÔÇô este nevoie de foarte mul┼úi ani de diagnosticare ┼či tratare chirurgical─â a acestor cazuri. Este nevoie de o palet─â foarte larg─â de abilit─â┼úi chirurgicale. Chirurgul ginecolog nu este singurul care se ocup─â de aceast─â maladie. Imagina┼úi-v─â c─â o pacient─â are o endometrioz─â ├«n torace ┼či ├«n pelvis: chirurgul ginecolog se ocup─â de cea pelvin─â, iar chirurgul toracic de cea toracic─â. La fel se ├«nt├ómpl─â c├ónd localizarea metastazelor endometriozice se afl─â pe intestinul sub┼úire, pe cel gros, pe vezica urinar─â, pe rinichi, iar atunci trebuie ┼či chirurgi specializa┼úi ├«n chirurgia colorectal─â sau urologic─â. Este nevoie de o preg─âtire adecvat─â ┼či de o m├ón─â larg─â de speciali┼čti cu valen┼úe chirurgicale pentru ca boala s─â poat─â fi tratat─â corespunz─âtor.

Operaţie pe moment, medicamente pe termen lung

Care este cea mai periculoas─â localizarea a endometriozei ┼či c├ót de grav─â poate deveni, mai ales ├«n contextul subdiagnostic─ârii?

Una dintre cauzele de pericol poate fi faptul c─â nu to┼úi medicii au ├«nt├ólnit aceast─â boal─â. O alta poate fi atunci c├ónd un chirurg f─âr─â experien┼ú─â cu boala se ├«nt├ólne┼čte cu ea ├«n timpul unei opera┼úii ┼či atunci nu are preceptele cele mai bune pentru a o trata. Din punctul meu de vedere, toate localiz─ârile sunt la fel de drastice, deoarece toate dau acelea┼či simptome. Imagina┼úi-v─â o femeie foarte t├ón─âr─â, care n─âd─âjduie┼čte s─â aib─â o via┼ú─â de cuplu bun─â, care se treze┼čte dup─â o interven┼úie cu o rezec┼úie larg─â de intestin sau cu un anus contra naturii, chiar dac─â temporar. Este o dram─â! ├Ämi amintesc de o fat─â t├ón─âr─â ┼či foarte dr─âgu┼ú─â, care mi-a fost pacient─â, ce st─âtea la c├óteva case distan┼ú─â de locul unde aveam cabinetul. Se apropia de geam, m─â striga ┼či m─â ruga s─â intre pentru a-i pune asistenta o perfuzie s─â nu o mai doar─â. Este traumatizant. Localizarea rar─â ┼či grav─â, dar posibil─â, este cea ├«n creier. Neurochirurgia este cea de care ne speriem cu to┼úii.

Cum se trateaz─â aceast─â boal─â?

Au fost imaginate nenum─ârate forme de tratament. Dup─â at├ó┼úia ani de experien┼ú─â, de munc─â, cred c─â cea care se adreseaz─â cel mai bine bolii este terapia chirurgical─â. Exist─â ┼či numeroase medicamente, dar nu fac dec├ót s─â stopeze procesul. Mai ales la femeia t├ón─âr─â, nu pot fi administrate pe perioade ├«ndelungate pentru c─â aproape toate medicamentele creeaz─â un soi de menopauz─â artificial─â. Iar o femeie de 26 de ani, ├«ntr-o stare de menopauz─â artificial─â, cu toate relele care vin cu ea, va suporta tratamentul acesta ├«ntre ┼čase luni ┼či un an. Dup─â ce va fi ├«ntrerupt─â administrarea medicamentului, boala va continua s─â avanseze. Din punctul meu de vedere, terapia chirurgical─â este cea coerent─â, dublat─â, dup─â opera┼úie, cu o urm─ârire atent─â ┼či cu administrarea unora dintre aceste medicamente care pot stopa eventualele implanturi endometriozice ce sunt inaccesibile ochiului liber ÔÇô sunt foarte multe, foarte mici.

Chirurgia minim invazivă, o opţiune sigură

Cum se desf─â┼čoar─â interven┼úia chirurgical─â ┼či ce op┼úiuni sunt?

Sunt nenum─ârate: varianta clasic─â a interven┼úiei deschise, cea minim invaziv─â ÔÇô chirurgia laparoscopic─â ┼či chirurgia robotic─â. Nu mai pu┼úin de 99% din afec┼úiunile ginecologice chirurgicale pot ┼či trebuie s─â fie tratate prin chirurgie minim invaziv─â. De multe ori ├«mi spun pacientele c─â au ales s─â fac─â opera┼úie deschis─â pentru c─â li s-a spus c─â nu se poate altfel. Nu exist─â ÔÇ×nu se poateÔÇť! Corect ar fi ca cel care o opereaz─â s─â spun─â c─â a┼ča face el. Chirurgia minim invaziv─â se adreseaz─â inclusiv cancerelor, deci ┼či endometrioza poate fi operat─â astfel. Accesul direct la un chirurg care este expert ├«n tehnici laparoscopice este cea mai bun─â cale c─âtre vindecare. Se poate opera ┼či clasic, pentru c─â nu toate spitalele sunt dotate cu tehnologie de v├órf sau cu exper┼úi ├«n chirurgie laparoscopic─â. Locul determin─â ┼či comportamentul ┼či ac┼úiunea ulterioar─â.

Care sunt riscurile intervenţiei?

Riscurile interven┼úiei chirurgicale sunt multiple. Nicio opera┼úie nu este u┼čoar─â, ├«ntotdeauna pot ap─ârea complica┼úii. Fiecare om este unic ┼či are propriul lui bagaj biologic. O persoan─â poate suporta o interven┼úie chirurgical─â din punct de vedere anestezic c├óteva ore, alta nu. De asemenea, depinde ┼či de rezerva func┼úional─â a organismului. Sunt paciente care au ┼či alte boli asociate. Fiecare caz trebuie nuan┼úat ├«n func┼úie de particularit─â┼úile lui. Din punct de vedere terapeutic, ar fi o gre┼čeal─â a medicului s─â nu g├óndeasc─â fiecare caz ├«n mod particular.

Boala poate recidiva după intervenţie?

Din p─âcate, endometrioza este o boal─â cu rat─â ├«nalt─â de recidiv─â. Pe vremea ├«n care f─âceam masterul ├«n Fran┼úa, profesorul cu care lucram opera ├«n anul respectiv pentru a noua oar─â o pacient─â de endometrioz─â. Desigur, cazurile acestea sunt rare ┼či probabil foarte complicate. ├Äns─â, boala este recidivant─â ┼či va recidiva. Toat─â lumea spune c─â poate fi un defect de tehnic─â chirurgical─â. Poate fi, dar ├«n general nu este, pentru c─â este foarte greu de f─âcut dihotomia ├«ntre recidiv─â ┼či continuare de evolu┼úie. Implanturile endometriozice pot fi multiple, iar unele sunt at├ót de mici ├«nc├ót nu pot fi v─âzute cu ochiul liber. Astfel c─â exereza leziunii principale este bun─â, dar dup─â c├óteva luni implantul cel mic va cre┼čte ┼či atunci vorbim de recidiv─â. Din punctul meu de vedere, este mai mult o continuare a evolu┼úiei. Atunci, interven┼úia trebuie reluat─â, ├«n func┼úie de fiecare pacient─â ├«n parte.

ÔÇ×Aceast─â boal─â este ├«nso┼úit─â de un tipar emo┼úionalÔÇť

sanador

Care este leg─âtura dintre endometrioz─â ┼či infertilitate?

Cred c─â sunt multe leg─âturi ┼či nu ┼úin cont doar de boala ca atare, de afectarea fizic─â a femeii. Lu─âm cazul unei femei dintr-un cuplu care ├«┼či dore┼čte mai mul┼úi copii ┼či ca simptom cardinal este durerea, legat─â intim de endometrioz─â. Acest lucru creeaz─â multiple aderen┼úe, obstruc┼úii tubare, dar nu numai at├ót, sunt ┼či factori psihoemo┼úionali ┼či sociali. ├Än cuplu, calitatea vie┼úii, a vie┼úii intime, este afectat─â. Femeia se retrage ├«ntr-o cochilie, cauzat─â de factorii emo┼úionali declan┼ča┼úi de durere, poate se retrage social, tot din cauza durerii, nici la serviciu nu performeaz─â, acas─â se separ─â de partener. Lucrurile sunt extrem de nuan┼úate. Dac─â vrei s─â ├«n┼úelegi ce se ├«nt├ómpl─â cu femeia care sufer─â de maladia aceasta trebuie s─â te pui pu┼úin ├«n locul ei, s─â ├«n┼úelegi ce se ├«nt├ómpl─â cu ea. Este ceva holistic. Trebuie s─â tratezi toate aceste aspecte. Doctorul trebuie s─â aib─â empatie, s─â o ├«n┼úeleag─â. Studiind aceste lucruri ┼či izbindu-m─â de ele, am constatat c─â exist─â un fel de tipar emo┼úional care ├«nso┼úe┼čte boala, ce se ad├ónce┼čte treptat, iar retragerea, izolarea, sc─âderea calit─â┼úii vie┼úii de cuplu ┼či a rela┼úiei cu partenerul se ad├óncesc ├«ncet ┼či sigur.

Când încerci să faci un copil, trebuie să ai o anumită dinamică în cuplu. Când viaţa de cuplu devine o corvoadă, atunci sigur nu vine nici copilul.

Exist─â ┼či ve┼čti bune. Odat─â cu dezvoltarea serviciilor de fertilizare asistat─â, infertilitatea a devenit un subiect relativ ├«ngust ÔÇô aproape c─â nu va mai exista, pentru c─â, chiar dac─â femeia sufer─â o opera┼úie extensiv─â, chirurgul sau specialistul ├«n fertilitate o pot sf─âtui s─â recolteze ovocite, s─â le p─âstreze. Chiar dac─â i se face o exerez─â larg─â ÔÇô scoaterea uterului ÔÇô, exist─â mame-surogat. Deci nu mai exist─â o ┼čtampil─â at├ót de dur─â precum infertilitatea. ├Än foarte pu┼úin timp, infertilitatea va fi o nuan┼ú─â. Bucuria vie┼úii de cuplu nu ├«nseamn─â doar facerea unui copil, ci ┼či rela┼úia cu partenerul, iar dac─â devine o corvoad─â, atunci ce bucurie mai ai?

Consult amănunţit obligatoriu

Endometrioza poate cre┼čte riscul de cancer?

A fost asociat─â cu riscul de cancer ovarian. De cele mai multe ori, endometrioza coabiteaz─â cu ni┼čte tumori de ovar aflate la limita dintre benign ┼či malign ┼či care au un destin absolut imprevizibil, deci pot face oric├ónd saltul c─âtre boala canceroas─â.

Câteva sfaturi pentru femeile care au rude de gradul întâi cu această boală.

O femeie ar trebui s─â mearg─â la doctor ┼či s─â fac─â un consult clinic am─ânun┼úit ÔÇô baza diagnosticului ÔÇô o dat─â pe an. Doctorul trebuie chiar s─â asculte ceea ce spune pacienta. De multe ori, ├«n spatele vorbelor g─âse┼čti ni┼čte indicii diagnostice extrem de pre┼úioase ÔÇô c├ónd apare durerea, ce se ├«nt├ómpl─â c├ónd ia un tratament ├«nt├ómpl─âtor, pentru alt─â afec┼úiune, iar durerea scade sau cre┼čte. Un test citologic Babe┼č-Papanicolau ┼či o ecografie f─âcute anual, ├«n general, feresc extraordinar de bine femeia de diversele boli care pot ap─ârea.



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite