Dr. Aurora Dragomirişteanu: «Una e să încerci să prelungeşti vieţi, alta e să poţi să o faci»

Aurora Dragomirişteanu

Directorul Registrului Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice se asigură că în cel mai scurt timp, bolnavii de cancer de sânge din România vor avea acces la donatori voluntari din ţară sau din străinătate.

Adevărul Weekend Sănătate: Care sunt avantajele Registrului, în câteva cuvinte?

Dr. Aurora Dragomirişteanu: Marele avantaj, de fapt motivul pentru care există Registrul, este acela că va oferi şansa la tratament cu celule stem persoanelor care nu au donatori compatibili în familie. Găsirea unui astfel de donator înrudit este tot mai problematică. Pentru că, în familiile cu mai mult de patru copii, şansele sunt, într-adevăr, de 25%. Dar în România, sunt, în medie, mai puţin de doi copii pe familie. Pentru un copil fără fraţi singura şansă este să se găsească un donator neînrudit. Iar în momentul de faţă, acest lucru nu este posibil în România. Un alt mare avantaj este că bolnavii din România vor avea acces la Registrul internaţional. El are o bază de date de 20 de milioane de donatori voluntari.

În ce stadiu se află în momentul acesta?

Într-un stadiu destul de avansat, în sensul că îl avem ca instituţie, avem spaţiu, avem şi personal, atât pentru partea administrativă, ca să funcţionăm ca instituţie, cât şi pentru partea specializată. Cu specialiştii şi cu consiliul ştiinţific am început să pregătim reglementările conform tratatelor internaţionale. Urmează să fie formaţi, pentru început, câte doi specialişti în fiecare centru şi în momentul acela Registrul va funcţiona. În paralel, ca să funcţionezi ca şi instituţie, este nevoie de două softuri speciale, pentru care suntem în procedură de achiziţie. Probabil că vom avea tot ce este necesar pentru implementare undeva la sfârşitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie. Iar formarea personalului şi punerea la punct a ultimelor detalii se vor întâmpla probabil la sfârşitul lunii ianuarie 2012. Deci atunci va fi cu adevărat funcţional Registrul.

Care este rolul Registrului?

Este instituţia care girează, verifică faptul că transplantul este necesar, că este făcut de o echipă pregătită, că la nivelul centrului de transplant se respectă toate regulile şi că donatorul nu îşi oferă celulele stem degeaba.

Ce presupune să fii donator voluntar?

O persoană care vrea să devină donator trece mai întâi printr-un proces corect de informare. În plus, noi trebuie să ne asigurăm că este o persoană responsabilă. Pentru că, dacă un bolnav intră în procedura de pregătire pentru transplant şi nu se mai realizează fiindcă donatorul se răzgândeşte, el moare într-o săptămână. Responsabilitatea este foarte mare. Este dreptul donatorului să se răzgândească oricând, dar în momentul în care a decis să doneze şi intră în pregătire de donare, în acelaşi timp intră şi pacientul în pregătire de transplant. Acest lucru înseamnă că restul de măduvă osoasă bolnavă pe care el o mai are se distruge complet cu tratament chimioterapic şi radioterapie. Prelevarea se face foarte uşor, pentru că există tehnici moderne, deja acceptate la nivel internaţional, care nu sunt dureroase şi nu necesită intervenţie chirurgicală. Este procedura prin care, din 450 ml de sânge periferic (n.r. - prelevat din braţ, ca la donarea de sânge), se pot recolta celulele stem. Pregătirea donatorului presupune stimularea, timp de o săptămână, cu un hormon de creştere granulocitară, a eliberării din măduva osoasă în sânge a celulelor stem, din care provin atât celulele din sânge, cât şi celulele sistemului imunitar. După aceea, donatorul este conectat la un aparat care seamănă ca principiu cu cel de dializă şi sunt selectate celulele stem. Durează maximum două ore, timp în care donatorul este relaxat, confortabil, fără anestezie.

Ce condiţii trebuie să îndeplinească?

Trebuie să fie adult. Poţi să intri ca donator în Registru doar până la 45 de ani, pentru că s-a demonstrat că nu este bine să donezi dacă ai peste 60 de ani. Or, costurile de administrare şi de includere în Registru sunt semnificative şi nu se justifică toată cheltuiala doar pentru un an, de exemplu. În afara consilierii iniţiale, pentru obţinerea consimţământului informat, care costă şi ea, se face o testare minimă iniţială. Dacă donatorul suferă de HIV/SIDA, hepatitele B, C, D, sifilis, nu este acceptat. De aceea, se fac nişte teste virale, care costă şi, după aceea, se fac nişte teste minime de histocompatibilitate (n.r. - teste pentru potrivirea între antigenele HLA ale donatorului şi ale primitorului).

Unde se fac recoltarea de sânge pentru testare şi cea de celule stem?

Numai două laboratoare corespund tuturor standardelor internaţionale în acest moment. De aceea, noi nu putem lucra decât cu două laboratoare de testare. Unul dintre ele este laboratorul HLA de la Institutul Clinic Fundeni şi al doilea este cel de la Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională din Bucureşti. Cât despre recoltarea de celule stem, în momentul acesta, avem un singur centru care îndeplineşte toate condiţiile. Este vorba despre Centrul din cadrul Institutului Clinic Fundeni. Prin urmare, la început, donatorii vor trebui să se deplaseze la Fundeni. Indiferent de ţara care solicită celulele, voluntarul donează în ţara lui. Costurile de transport şi de cazare sunt acoperite de Registrul din ţara solicitantă.

Dumneavoastră v-aţi oferi ca donator?

Categoric da, altfel nu eram aici. Eu sunt medic primar de sănătate publică şi management, deci ca formare, sănătatea publică este importantă pentru mine. În perioada cât am fost medic-şef la CNAS, am avut în responsabilitatea mea tot ceea ce înseamnă boli rare, neoplasme şi programe de sănătate. Experienţa mi-a arătat că una e să încerci să prelungeşti vieţi, alta e să poţi să o faci. Acest lucru va fi posibil odată cu punerea în funcţiune a Registrului.

Speranţă: De la anul vom avea acces la 20 de milioane de donatori de celule stem.

Curriculum Vitae

Nume: Aurora Dragomirişteanu
Anul şi locul naşterii: 14 ianuarie 1966, Bucureşti
Formare: medic primar de sănătate publică şi management sanitar. Are doctorat în etica alocării resurselor