Depresia la copii, o tulburare-fantomă cu multiple provocări. La ce ar trebuie să fie atenți părinții

Specialiștii în psihiatrie pediatrică spun că depresiile în rândul copiilor și al adolescenților sunt tot mai numeroase. Printre cauzele principale, mai ales în zonele defavorizate, sunt sărăcia, plecarea părinților la muncă în străinătate și mediul familial precar marcat de vicii și de abuzuri.

Laura Jijie specialist în psihiatrie pediatrică în Botoșani FOTO Cosmin Zamfirache

În România, peste 150.000 de copii se luptă cu depresia și alți 500.000 cu anxietatea, sau o combinație dramatică a celor două afecțiuni psihice, iar această statistică arată doar cazurile diagnosticate. Specialiștii bănuiesc că alte sute de mii de copii suferă în tăcere, fie pentru că trăiesc în medii paupere, fără acces la servicii medicale și fără interes din partea familiei, fie pentru că tulburările psihice sunt confundate cu „mofturi“, „toane“ sau „răsfăț“.

Dr. Laura Jijie, un cunoscut specialist în psihiatrie pediatrică din Botoșani, spune că depresia la copii și adolescenți este o problemă cât se poate de serioasă ce nu trebuie ignorată, tocmai pentru a nu se ajunge la situații tragice precum suicidul. În plus, spun specialiștii, un copil cu depresie netratată riscă să devină un adult depresiv, cu tulburări psihice.

O tulburare cu manifestări diferite

Medicul Laura Jijie spune pentru „Weekend Adevărul“ că depresia poate să apară de la orice vârstă, încă de la nou-născut. Dar cele mai numeroase cazuri sunt în jurul vârstei de 13 ani, în perioada care face tranziția către adolescență: „Depresia este o tulburare psihică cauzată de diverși factori favorizanți, precipitanți, care pot să apară inclusiv la copii de la o vârstă foarte fragedă. Este o creștere a incidenței mai ales în jurul vârstei de 13 ani atât la fete, cât și la băieți. După această vârstă crește în general incidența depresiei la adolescente, iar riscul cel mai mare este suicidul. De obicei, riscul suicidar este specific la adolescenți, cu tentative uneori reușite la băieți“.

Specialistul botoșănean arată că depresia la copil în special, dar și la începutul adolescenței, este o tulburare care nu se manifestă tipic, precum în cazul adulților, cu simptomele cunoscute.

„La copii, iritabilitatea este caracteristica principală a depresiei. Simptomul acesta poate să apară la copilul preșcolar, când brusc vedem o schimbare de comportament, plânge, este furios, este agresiv cu ceilalți copii, îi împinge, aruncă jucăriile, stă într-un colț, nu interacționează“, adaugă dr. Jijie.

În plus, la copiii școlari, depresia se manifestă prin simptome gastrice și poate fi însoțită și de anxietate. „La copilul școlar pot să apară simptomele somatice acuzând dureri abdominale, greață, vărsături, dureri de cap. Și acestea ascund, de fapt, o suferință psihică“, adaugă specialistul în psihiatrie pediatrică.

Rebelii fără cauză sunt deseori depresivi

La debutul adolescenței, depresia se poate manifesta diferit față de cea a adultului și poate fi confundată cu un comportament deviant. Adolescenții prea rebeli, atrași de grupuri nepotrivite, care uneori comit infracțiuni sau consumă alcool și substanțe interzise pot ascunde de fapt o depresie profundă.

„La adolescenți, schimbările comportamentale care au loc în contextul modificărilor hormonale duc la o anumită capacitate a adolescentului de a-și controla impulsurile. Gestionarea ineficientă a acestor impulsuri face ca adolescentul să se afle de multe ori într-o poziție de război intergenerațional, față de părinți, față de profesori, față de autoritate. În plus, există și dorința de a fi unic, de a ieși în evidență în cadrul unui micro-grup, dorința de a experimenta diverse lucruri. Toate duc la comportamente de risc în contextul unei suferințe emoționale“, adaugă dr. Laura Jijie.

Către finalul adolescenței, tinerii manifestă simptome ale depresiei asemănătoare adultului, spun specialiștii. Dispoziția este tristă, cel puțin două săptămâni, lipsă de apetență sau hiperfagie, adică alimentație compulsivă, tulburări de somn. Scade randamentul școlar, se izolează, refuză să mai socializeze; se simt inutili, având teamă de eșec. „Ideația suicidală și tentativa suicidală sunt semne privind gravitatea depresiei“, spune specialistul.

Suferință mascată

Tocmai din cauza caracteristicilor aparte ale depresiei la copii și adolescenți, această tulburare este deseori confundată cu obrăznicia, mofturile sau rebeliunea. Iar copiii ajung să fie etichetați atât în familie, cât și la școală, fără ca nimeni să se întrebe care este cauza acelui comportament.

„La copii și adolescenți, de multe ori, depresia este mascată. Părinții, dacă nu sunt atenți la simptomatologia copilului, pot interpreta că are probleme de comportament, că așa este felul său, poate să-l eticheteze pe acel copil. Și nu doar familia, dar și școala sau societatea. Este etichetat drept <mofturos>, iar la școală drept <obraznic>. Dar, de fapt, în spatele problemelor de comportament se ascunde o suferință psihică, o problemă emoțională. Trebuie să vedem ce se ascunde în spatele tulburărilor de comportament. Prin evaluarea psihologică și psihiatrică vom vedea care este de fapt problema, poate este un copil care suferă“, spune Laura Jijie.

Conform specialiștilor, copiii au nevoie să fie ascultați atunci când au probleme emoționale și să fie înțeleși. „Copilul are nevoie să fie ascultat și înțeles. Părintele trebuie să empatizeze cu copilul, să-l valideze emoțional. Să spună: «Știu că ești furios, că ești nervos, că ești supărat, dar hai să discutăm despre asta. Să vedem ce putem face ca să putem îndrepta lucrurile»“, spune Jijie.

Sărăcia, ambițiile părinților și abuzurile, principalele cauze

Specialiștii au identificat mai multe cauze ale apariției depresiei la copii și adolescenți. Mai ales în nordul extrem al României, o zonă săracă, pauperitatea, abuzurile, consumul de alcool sunt principalele cauze.

„Sărăcia are impact asupra nivelului economic și educațional al familiei. Sărăcia este un factor favorizant pentru alte probleme intrafamiliale. La toate acestea se adaugă lipsa de comunicare, lipsa de modele parentale adecvate, consumul de alcool, neglijarea, abuzul fizic și emoțional. Acestea de multe ori apar într-o familie precară din punct de vedere economic“, precizează psihiatrul pediatric.

Mai mult decât atât, tot din motive economice, mulți părinți sunt nevoiți să plece în străinătate, dezechilibrând emoțional copilul rămas acasă. În multe situații pleacă ambii părinți și copiii rămân în grija rudelor de gradul II sau a bunicilor.

„În contextul actual, unul dintre părinți a fost nevoit să plece în străinătate. Lipsa figurii materne, a figurii paterne, poate să ducă la afectarea relațiilor intra-familiale. Copilul nu înțelege nevoile economice. Pentru el este mai importantă prezența fizică a unui părinte sau a ambilor părinți“, punctează specialistul botoșănean.

Deloc de neglijat, ca factor declanșator al depresiei la copii, este comportamentul părinților. În special așteptările prea mari ale părinților privind performanțele școlare sau sportive. „Așteptările foarte mari din partea părinților sunt o cauză. Acestea vor face ca acel copil să creadă că nu este bun de nimic. De multe ori, umilirea, cu scopul de a-l ambiționa, cel puțin așa cred unii părinți, face ca acel copil să sufere teribil pentru că el consideră că este chiar așa, adică nu e bun de nimic, insuficient de performant. Atunci, el va fi incapabil să gestioneze durerea pe care o resimte și pasul până la depresie este doar unul foarte mic“, conchide dr. Laura Jijie.