De ce nu se vor rezolva problemele din sistemul de sănătate odată cu deblocarea posturilor din spitale

Guvernul României dă undă verde angajărilor în sistem blocate anul trecut odată cu adoptarea Ordonanței austerității. Astfel, în urma deciziei, în cel mai scurt timp, vor fi scoase la concurs peste 7.000 de posturi vacante. Sorin Paveliu, expert în sănătate, a explicat pentru „Adevărul” ce se ascunde, de fapt, în spatele acestei derogări.

Guvernul dă drumul la robinetul angajărilor în Sănătate. Sursa foto: arhivă

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat joi adoptarea a două memorandumuri prin care se vor debloca în întreaga țară peste 7.600 de posturi de medici, asistente medicale, infirmiere, personal de specialitate și auxiliar. „Au fost adoptate două memorandumuri, unul propus de Ministerul Sănătății pentru spitale din subordinea ministerului, respectiv unul propus de Ministerul Dezvoltării pentru spitalele aflate în subordinea autorității locale”, a anunțat ministrul.

Este vorba, mai exact, despre 4.555 de posturi finanțare prin autoritățile locale și 3.048 de posturi finanțare de minister.

„Toate posturile de medic care au fost solicitate atât de către Ministerul Sănătății cât și de către Ministerul Dezvoltării și care coincid cu solicitările unităților sanitare..toate au fost aprobate. În total, peste 2.500 de posturi de medic în spitalele din România”, a mai precizat ministrul Rafila.

În ceea ce privește posturile de asistente medicale, acestea vor fi ocupate în proporție de doar 50%. Mai mult, posturile pentru personal auxiliar vor fi ocupate în proporție de doar 30%. Însă, atrage atenția Cătălin Apostolescu, directorul Institutului Național „Matei Balș”, „nevoia mare este în chiar în zona de personal auxiliar. Pacientul, când stă în pat, el se plânge nu neapărat că nu l-a văzut doctorul, ci că nu l-a ajutat nimeni să mănânce, nu i-a dat nimeni apă, nu l-a ajutat nimeni să se spele, nu i s-a schimbat la timp lenjeria…Astea sunt cele mai multe dintre plângerile pacienților. Și iată, că tocmai acele posturi nu s-au aprobat în totalitate”.

Mai mult decât atât, ministrul cere urgentarea procesului de angajare.

„Unitățile sanitare care au solicitat scoaterea posturilor la concurs să demareze imediat aceste proceduri, odată cu aprobarea memorandumului. Este esențial. Nu trebuie să așteptăm șase luni pentru scoaterea posturilor la concurs. Procedura spune că după publicare în termen de 30 de zile se poate organiza concursul de ocupare a posturilor”, a mai spus Rafila.

Beatrice Mahler, managerul institutului Marius Nasta, a declarat pentru „Adevărul” că importante sunt mai multe aspecte: „În primul rând, să se găsească fonduri pentru a-i plăti pe acești medici, apoi trebuie să găsim persoane extrem de bine pregătite, și mă refer la asistente, și în al treilea rând, să se simplifice examenul de angajare prin care trec medicii. Medicii, atunci când se angajează într-un spital public, repetă același tip de examen pe care îl dau la examenul de specialiști. Se pierde vremea!” Spitalul Marius Nasta se confruntă cu un deficit în rândul asistenților medicali, nu al medicilor. ”Cel mai mare deficit de personal îl avem în zona de asistente medicale. Personalul este epuizat, ne este foarte dificil să lucrăm dar încercăm să ne descurcăm cu ce avem. În pandemie am făcut ultimele angajări”. Beatrice Mahler a precizat că imediat după publicarea deciziei în Monitorul Oficial, la Marius Nasta vor fi demarate procedurile de angajare.

Ce se ascunde în spatele deciziei? „Suntem în an electoral”

„Deblocarea posturilor este un lucru de bun simț, o greșeală recunoscută. Și se va intra într-o relativă normalitat”, a declarat pentru Adevărul și Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate. „Au fost deblocate posturile absolut obligatorii, încât să acopere medicii specialiști care nu puteau fi lăsați pe dinafară. Apoi, cât să acopere o minimă urgență. Dar sunt convins că vor mai face astfel de derogări, dar pe tăcute ca să nu creeze din acest precedent o regulă pentru toate celelalte categorii socio-profesionale aflate și ele în deficit”.

Potrivit specialistului, nu ar fi trebuit niciodată să ajungem într-o asemenea situație. „Normal ar fi fost să se reducă posturile din administrația publică centrală și locală pentru a face economie și nu prin blocarea posturilor. Asta ar fi fost normalitatea”.

Sorin Paveliu consideră că decizia luată de Guvern ieri este una strict politică. „Ea a fost lăsată până în ultimul moment. Asta, ca să se poată aproba bugetul. Ca să poată închide proiecția de buget pe anul 2024 trebuiau să aibă cheltuieli mai puține. Acest lucru presupunea inclusiv blocarea posturilor,în condițiile în care unii ies din sistem, iar alții nu mai pot intra. Scade numărul de angajați, scad, evident, și cheltuielile. Deci, decizia blocării posturilor a fost luată doar pentru a putea trece bugetul prin Parlament”.

Acum, spune expertul, deblocarea ține doar de anul electoral în care ne aflăm. Însă, potrivit acestuia, criza din sănătate este departe de a se fi încheiat. Deblocarea posturilor medicilor din spitale este doar vârful aisbergului. „Guvernul trebuie să facă a doua derogare și să majoreze salariile personalului TESA și a celor care nu au beneficiat de majorări. Altfel spus, greva SANITAS este în continuare cât se poate de valabilă. Și nu am nici un fel de dubiu că și la această presiune socială Guvernul va ceda în totalitate. Cât timp măsurile reclamate, dacă sunt refuzate, au impact asupra alegerilor, ele vor fi acceptate. Iar consecințele financiare nu contează. Important este să ajungă ei la putere. Toată presiunile din sănătate vor fi satisfăcute pentru că ne aflăm în an electoral”, a mai precizat Sorin Paveliu.

Medicii din UPU și camere de gardă, sufocați de „pretențiile” pacienților

În ceea ce privește criza din sistem, Cătălin Apostolescu, directorul Institutului Național „Matei Balș”, a declarat că adevăratul blocaj s-a produs, de fapt, doar în anumite zone din țară. „Citeam o statistică zilele trecute că jumătate din medici români activează în București și în câteva alte orașe mai mari. Dar mai avem nevoie de doctori și la țară, și în orașele mici..Prin urmare, este foarte important ca și acolo să fie doctori. Importantă este o distribuire uniformă a acestora peste tot acolo unde este nevoie”.

Situația în care se regăsește sistemul de sănătate din România are multiple cauze. Printre acestea se numără lipsa medicilor și asistentelor însă, atrage atenția Cătălin Apostolescu, în spitale există și o criză acută de specialiști din alte domenii. Institutul Matei Balș, de exemplu, nu duce o lipsă a personalului medical, ci se confruntă deficit în rândul specialiștilor care să asigure buna funcționare și mentenanța echipamentelor și aparaturii medicale. „ Medicina nu se mai face ca pe timpuri numai cu doctorul care el consulta pacientul, el prepara medicamentele. Eu nu o să pot să aduc niciodată un IT-ist, de exemplu. Degeaba câștig proiecte PNRR pe digitalizare căci cineva va trebui să adapteze acele proiecte, să le corecteze în funcție de nevoi. Și dacă mă duc să cump-ăr servicii de IT de pe piață, sunt niște prețuri pe care nu mi le permit și mai vine și Curtea de Conturi să mă tragă de mânecă. Că am cheltuit banul public. Dar nu poate să învețe doctorul să depaneze ecograful sau tomograful”. Practic, în sistemul de sănătate ducem o lipsă de personal pe toate planurile.

Însă, revenind la ce ne doare cu adevărat în aceste momente, și anume lipsa medicilor care să ne trateze în spitale, Cătălin Apostolescu nu arată numai înspre guvernul care nu și-a făcut treaba, ci și spre pacienți. „În 1991, la Matei Balș, garda de noapte era asigurată de o singură asistentă. La 50 de paturi și toată lumea era mulțumită. Și asistenta și pacienții. Acum s-au schimbat standardele acestora, s-au schimbat pretențiile. E normal să avem nevoie de mai mult personal”.

Mai mult decât atât, pacienții iau cu asalt camerele de gardă și unitățile de primiri urgențe la primele semne de boală. Ceea ce, spune el, nu este normal, căci supraaglomerează aceste secții. „Nimeni nu vorbește despre faptul că medicii de familie nu-și fac treaba pentru că au fost transformați în conțopiști și că pacienții preferă să vină direct la spital. Nu se mai mulțumesc doar cu diagnosticul de viroză respiratorie doar pe examenul clinic. Vrea și radiografie, poate chiar tomografie ceea ce medicul de familie nu poate oferi. Pacientul vrea să fie supra investigat și se înghesuie la spital”.

Medicul dă exemplu spitalul de copii „Victor Gomoiu”, acolo unde medicii consultă cu poliția la ușă din cauza pacienților nemulțumiți de timpii mari de așteptare . „Jumătate din cazurile cu viroze ar fi putut fi rezolvate de părinți la domiciliu. Dai copilului trei zile antitermice, îi desfunzi nasul și îi mai faci o frecție. Multe alte cazuri ar fi putut fi rezolvate la medicul de familie și la spital trebuiau s ajungă cel mult 10% din toate cazurile de infecții. Dar copilul începe să facă febră iar în jumătate de oră părintele este cu el la camera de gardă a spitalului”.

Prin urmare, am avea medici însă fie sunt supraaglomerați de puhoaiele de pacienți care iau cu asalt spitalele de multe ori inutil, fie sunt repartizați inegal în unitățile sanitare din țară, este de părere expertul în sănătate Sorin Paveliu. „Este o problemă scăpată de sub controlul Ministerului Sănătății. În clipa în care s-a făcut descentralizarea, multe spitale au intrat în subordinea administrației locale și vreo 60 de spitale sub umbrela Ministerului Sănătății. Însă ministerul nu s-a ocupat de politica de resurse umane din unitățile medicale care i-au fost repartizate. Ar fi putut redistribui personalul, dar nimeni nu a vrut să facă o ordine în sistemul sanitar”, a mai sus expertul.