Exclusiv Cum se poate transmite la oameni viermele-șurub, parazitul care mănâncă țesuturi vii. În ce condiții ar putea ajunge în România

Pentru prima dată, medicii americani au confirmat un caz uman de infestare cu viermele-șurub (Cochliomyia hominivorax), un parazit capabil să se hrănească cu țesut viu. Medicii epidemiologi români au vorbit despre cât de mare este riscul de a ajunge în țara noastră și cum ne putem proteja.

Boala este transmisă de un anumit tip de muște FOTO Shutterstock

Prima pacientă confirmată este o femeie din Maryland, care a contractat parazitul după o călătorie în America Centrală. Autoritățile SUA au tratat cazul și au transmis că riscul de răspândire este scăzut, dar îngrijorările persistă.

Totodată, acest tip de infestare a generat, în trecut, pierderi economice uriașe pentru zootehnie. În Texas, experții au estimat că o reinvazie a parazitului ar putea produce pierderi de până la 1,8 miliarde de dolari în sectorul de bovine, luând în calcul mortalitatea, tratamentele și restricții comerciale.

Departamentul Agriculturii al Statelor Unite a intrat imediat în alertă și a întărit supravegherea la frontierele cu Mexic și America Centrală.

Pentru România, un stat cu tradiție în creșterea bovinelor și cu exporturi importante de animale vii, apare o întrebare inevitabilă: ar putea acest parazit să ajungă și aici?

Cât trăiesc muștele purtătoare

Epidemiologul dr. Tatiana Dejoianu, medic specialist în cadrul Centrului de Diagnostic și Tratament „Dr. Victor Babeș”, consideră improbabilă apariția acestui parazit atât în țara noastră, cât și în Europa:

„Greu de crezut să ajungă și la noi în țară pentru că acele muște trăiesc doar în zonele respective și trăiesc doar câteva zile. Nu ar avea timp să traverseze oceanul și să ajungă în partea europeană. Le găsim în America de Sud, America Centrală și, de acolo, sporadic, câte un caz în Statele Unite”, a afirmat ea, pentru Adevărul. 

Riscul major este, deci, legat de comerțul internațional cu produse animale.

Totuși, specialista subliniază că sistemul de control ar trebui să fie suficient:

„Importul de carne, dacă vine din zonele respective, trebuie bine controlat de Autoritățile Sanitar- Veterinare ale fiecărei țări în parte. Nu prea am avea cum să aducem parazitul de acolo prin import.”

Precauții pentru consumatori

Pe fondul globalizării și al schimburilor comerciale, dr. Dejoianu atrage atenția asupra igienei alimentare și a alegerii surselor sigure:

„În general, consumul de carne crudă, neprocesată termic, nu este recomandat. Pot fi transmise multe alte lucruri, avem și noi paraziții noștri, cunoscuți și verificați de către medicii veterinari la carnea de comercializat. Având în vedere globalizarea și importurile, carnea trebuie mereu verificată, luată din surse sigure”, avertizează medicul epidemiolog.

Ea recomandă, pe cât posibil, consumul de alimente autohtone: carne proaspătă, fructe și legume locale, pește provenit din surse sigure. Riscul de expunere, odată cu călătoriile Deși România nu este expusă direct, pericolul există totuși pentru cei care călătoresc în zonele afectate (America Centrală, America de Sud, sudul SUA).

Acolo, regulile de igienă personală devin esențiale:

„Carnea, consumată doar preparată termic. Acolo ar fi un risc. (...) N-aș recomanda vita în sânge, nici măcar în locații controlate. La apariția oricărei răni: zgârietură, înțepătură, aceasta trebuie dezinfectată și pansată. Nu lăsăm rănile deschise, deoarece se pot infecta. Purtăm haine lungi, folosim repelente când mergem în zone cu multă vegetație, căldură umedă unde există insecte de toate felurile și pot transmite diverse boli”, spune Tatiana Dejoianu.

Modul de transmitere, efectele și tratamentul

Viermele-șurub atacă în special animalele, dar s-a dovedit faptul că poate trece și la om.

„Prin plăgi la nivelul pielii: dacă este o rană deschisă, teoretic, se poate să treacă parazitul și la om și să producă aceleași leziuni ca la animale: pe de-o parte la suprafața pielii, pe de alta, parazitul acela se înmulțește, larvele acelea se înmulțesc și atacă organele interne”, explică Tatiana Dejoianu.

Cazurile umane sunt, însă, extrem de rare și aproape întotdeauna legate de călătorii în zone endemice:

„Până acum nu au fost cazuri de transmitere la om, decât accidental, foarte rar și numai în zonele respective. Deocamdată nu a ajuns în zona Europeană și sperăm să nici nu ajungă”, a mai spus specialista.

Mai mult, nici în SUA nu se discută despre o epidemie: „Nu vorbim despre o epidemie nici în Statele Unite, nu vorbim despre un număr de cazuri, ci despre apariția unui caz care ar trebui să rămână singular sau cât mai puține”, a continuat Dejoianu.

În ceea ce privește tratamentul, experiența medicală este redusă, dar nici numărul de cazuri nu ridică, momentan, un semnal de alarmă.

„Până acum s-a discutat mai mult de tratamentul la animale, pentru că la om nu prea a fost cazul. În primul rând, trebuie tratat local. Sunt medicamente antiparazitare specifice care se folosesc, dar care au și destul de multe reacții adverse. Cazurile la om sunt extrem de puțin probabil să apară”, a punctat Dejoianu. 

Ce șanse ar avea să afecteze animalele din România

Riscul pentru fermele românești este redus, spune medicul, dar nu inexistent.

„Nu văd, la acest moment, cum ar ajunge acel parazit din zona Americii de Nord până la noi. (…) Altfel, parazitul ca atare, în principal afectează animalul, producând niște răni destul de urâte, la punctul de intrare. Acest lucru trebuie să atragă atenția. La fel, dacă animalul prezintă o rană urâtă la nivelul tegumentelor, mucoaselor, atunci trebuie controlat acest parazit și luate măsurile care se cuvin”, ne spune Tatiana Dejoianu.

Specialista atrage atenția și asupra animalelor de companie, întrucât „parazitul poate să afecteze și animalele de companie, iar mai departe, este transmisibil către stăpâni.” 

Ce este viermele-șurub și cum se transmite

Viermele-șurub (Cochliomyia hominivorax) este larva unei muște parazitare care își depune ouăle pe răni deschise, tăieturi sau mucoase.

Odată eclozate, larvele încep să consume țesutul viu al gazdei, provocând leziuni severe și dureroase. Infestările sunt întâlnite mai ales la animale (bovine, porcine, câini, pisici), dar, în condiții rare, pot afecta și oamenii.

Transmiterea are loc direct, prin contactul muștei cu o rană deschisă, nu prin consumul de carne contaminată. Studiile arată că larvele au nevoie de țesut viu ca să poată să  supraviețuiască.

La oameni, riscul apare mai ales pentru cei care călătoresc în zone endemice (America Centrală, America de Sud), unde insecta este prezentă.  

România și vulnerabilitatea prin comerț

România nu importă direct animale vii din SUA, dar e parte a unei piețe europene integrate, cu fluxuri constante de comerț cu animale și carne. În iunie 2024, potrivit datelor INS, efectivele totale de bovine erau de 1,85 milioane de capete, o scădere de aproape 2% față de 2023.

Totuși, efectivul-matcă (totalitatea femelelor pentru reproducţie: vaci pentru lapte, bivoliţe şi juninci pentru reproducţie) a crescut ușor (+4.700 capete), semn că sectorul încearcă să se stabilizeze.

Viermele-șurub rămâne, deocamdată, o problemă a Americii Centrale și de Sud. România nu este expusă direct, însă, odată cu creșterea călătoriilor și a schimburilor comerciale, vigilența rămâne esențială. Un focar de parazit care atacă animalele ar reprezenta, cu siguranță, atât o problemă sanitară, cât și una economică și comercială.