Cum îți dai seama că te-ai infectat cu virusul West Nile după o mușcătură de țânțar
0După ce Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a anunțat joi, 25 iulie, primul caz de infectare cu West Nile, la un pacient aflat în grupa de vârstă 60-69 de ani, îngrijorările în rândul românilor cu privire la acest virus au crescut.

„De la începutul perioadei de supraveghere a infecţiei cu virusul West Nile (03.06.2024) până la data de 25.07.2024 s-a înregistrat un caz confirmat de infecţie cu virusul West Nile”, a transmis INSP.
Cazul amintit a fost semnalat Capitală, însă oameni din toată țara se tem de acest virus.
„Te poți infectă cu virusul West Nile chiar și în România”
Mai răspândit în timpul anotimpului cald, virusul West Nile este transmis de țânțari.
Cele mai multe persoane infectate cu virusul West Nile fie nu dezvoltă simptome, fie se confruntă doar cu febră și dureri de cap ușoare. Unele persoane fac însă o boală care le poate pune viață în pericol, manifestată prin inflamație la nivelul măduvei spinării sau la nivelul creierului.
„În 1937, oamenii de știință au identificat pentru prima dată virusul West Nile în Africa, în regiunea West Nile din Uganda. Astăzi, acesta poate fi găsit în Asia, America și Europa. Așadar, te poți infectă cu virusul West Nile chiar și în România. Conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică, infecțiile cu West Nile în România sunt active în perioada iunie - octombrie și se manifestă cu precădere în zonele de sud-vest și sud-est ale țări precum și în Brăila, Galați, Iași și Bucureșți”, arată drmax.ro
Cum te poți infecta cu virusul West Nile: cauze și factori de risc
Virusul West Nile se răspândește la oameni și animale de la mușcăturile de țânțari infectăți,
„Țânțarii se infectează și poartă virusul după ce au mușcat păsări infectate. Atenție! Nu te infectezi în urmă contactului ocazional cu o persoană sau cu un animal infectat. Majoritatea infecțiilor cu virusul West Nile apar pe durata anotimpului cald, atunci când țânțarii sunt activi. Perioada de incubație – perioada dintre momentul în care eșți mușcat de un țânțar infectat și apariția semnelor și simptomelor bolii –poate varia de la patru la zece zile”, arată sursa citată.
Există însă și alte căi posibile de infectare, ca de exemplu de la mamă la copil, în timpul sarcinii sau alăptării, printr-o transfuzie de sânge sau în timpul unei intervenții chirurgicale de transplant de organe.
Când poți dezvolta o infecție severă
Chiar dacă ai fost mușcat de un țânțar putător al virusului sau l-ai contactat pe altă cale, riscul de a dezvoltă o boală gravă este foarte mic, arată sursa citată, precizând că mai puțin de 1% dintre persoanele infectate dezvoltă forme severe ale bolii.
Probabilitatea de a dezvolta o infecție severă sau fatală este mai mare dacă ai peste 60 de ani, vârsta fiind unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru dezvoltarea simptomelor severe de la o infecție cu West Nile.
„Cu cât eșți mai în vârstă, cu atât crește probabilitatea de a te confruntă cu simptome mai severe”, precizează drmax.ro.
Potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică, în România, cel mai grav afectate au fost persoanele cu vârste de peste 70 ani.
Amintim că, în septembrie anul trecut, o femeie în vârstă de 73 de ani, din Sibiu, a murit după ce a fost infectată cu acest virus. Simptomele au apărut în cazul său la jumătatea lunii august. Pacienta a fost internată la ATI, însă, din păcate, nu a putut fi salvată.
Riscul de a face o infecție gravă este mai mare și dacă suferi de anumite probleme medicale care cresc riscul de simptome severe - afecțiuni renale, diabet, hipertensiune arterială, cancer, afectarea sistemului imunitar - sau dacă ai fost supus unui transplant de organe.
Semne care ți-ar putea arăta că esti infectat cu virusul West Nile
Majoritatea persoanelor infectate cu virusul West Nile nu prezintă semne sau simptome.
Cca. 20% dintre persoanele infectate dezvoltă febra West Nile, o infecție ușoară, care durează de obicei câteva zile și ale cărei semne și simptomele frecvente includ: febră, cefalee, dureri de corp, vărsături, diaree, oboseală și erupții cutanate.
Simptome care indică o infecție gravă cu virusul West Nile
Mai puțin de 1% dintre persoanele infectate pot dezvolta o infecție gravă a sistemului nervos, care poate include inflamatia creierului (encefalită) sau a membranelor din jurul creierului și măduvei spinării (meningită).
„Atenție! Această inflamație poate pune viață în pericol dacă nu este tratată de urgență”, avertizează sursa citată.
Semnele și simptomele infecțiilor neurologice includ: febră ridicată; dureri de cap puternice; rigiditate la nivelul gâtului; dezorientare sau confuzie; convulsie musculară; paralizie parțială sau slăbiciune musculară; pierderea vederii; amorțeală și chiar comă.
„Simptomele encefalitei/meningitei pot persistă săptămâni sau luni. Anumite efecte neurologice precum slăbiciunea musculară pot fi permanente”, mai atenționează drmax.ro
Cum se diagnostichează infecția cu virusul West Nile
Medicul poate diagnostica virusul West Nile printr-un test de sânge, care determină dacă ai material genetic sau anticorpi în sânge asociați cu virusul West Nile.
În cazuri severe, medicul poate solicită o puncție lombară. Un RMN-ul și alte scanări imagistice pot ajuta la detectarea inflamației la nivelul sistemului nervos central.
Tratamentul infecției cu virusul West Nile
Tratamentul infecției cu virusul West Nile este de suport (neexistând un tratament specific) și include: odihnă prelungită; aport de fluide pentru a preveni deshidratarea; administrarea de medicamente pentru ameliorarea febrei și a durerii.
Este important de precizat că tratamentul medical poate fi stabilit doar de către un medic specialist în urmă unui consult medical. Dacă ai simptome, mergi la doctor și urmează indicațiile medicale ale acestuia.
Prevenția
Pentru a preveni înțepăturile de țânțari și infectarea cu virusul West Nile, medicii recomandă purtarea hainelor cu mâneci lungi și pantaloni lungi pentru a acoperi cât mai multă piele posibil. În plus, este recomandată și folosirea spray-urilor repelente pentru țânțari, închiderea ferestrelor și ușilor sau instalarea plaselor anti-țânțari pentru a preveni intrarea acestora în locuințe.
Se recomandă îndepărtarea apei stătătoare din grădini și balcoane și îndepărtarea gunoiului menajer.