Boli foarte periculoase transmise de țânțari se răspândesc în Europa din cauza crizei climatice. „Mai multe cazuri și posibil decese”

Boli precum febra dengue și malaria ajung să se transmită pe tot globul. Se răspândesc în părți ale lumii, până acum neafectate: nordul Europei, America, Asia și Australia.

Febra dengue și malaria se răspândesc în Europa FOTO Shuttestock

Insectele răspândesc boli precum malaria și febra dengue, ale căror prevalențe au crescut enorm în ultimii 80 de ani, deoarece încălzirea globală le-a oferit condițiile mai calde și mai umede în care să prospere, notează The Guardian.

Profesorul Rachel Lowe, care conduce un grup global de reziliență a sănătății din Barcelona, Spania, a avertizat că focarele de boli transmise de țânțari se vor răspândi în părțile neafectate în prezent din nordul Europei, Asia, America de Nord și Australia, în următoarele câteva decenii.

Lumea trebuie să fie pregătită pentru o răspândire bruscă a acestor boli

Ea urmează să țină o prezentare la congresul global al Societății Europene de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase de la Barcelona pentru a avertiza că lumea trebuie să fie pregătită pentru o creștere bruscă a acestor boli.

„Încălzirea globală, din cauza schimbărilor climatice, înseamnă că vectorii bolii care transportă și răspândesc malaria și dengue [febra] își pot găsi o casă în mai multe regiuni, cu focare care apar în zone în care oamenii sunt probabil să nu aibă imunitate și sistemele de sănătate publică să fie nepregătite”, spune Lowe.

„Realitatea dură este că sezoanele calde mai lungi vor lărgi fereastra sezonieră pentru răspândirea bolilor transmise de țânțari și vor favoriza focare din ce în ce mai frecvente, care sunt din ce în ce mai complex de tratat”, a adăugat ea.

Febra dengue se găsea, în principal, în regiunile tropicale și subtropicale, deoarece temperaturile înghețate peste noapte ucid larvele și ouăle insectei. Sezoanele calde mai lungi și înghețurile mai puțin frecvente au făcut ca aceasta să devină cea mai rapidă boală virală transmisă de țânțari din lume și se instalează în Europa.

Țânțarul tigru asiatic, în 13 țări europene

Țânțarul tigru asiatic (Aedes albopictus), poartă febra dengue și s-a stabilit în 13 țări europene începând cu 2023: Italia, Franța, Spania, Malta, Monaco, San Marino, Gibraltar, Liechtenstein, Elveția, Germania, Austria, Grecia și Portugalia.

Insecta este tot mai răspândită: nouă din cei mai ospitalieri 10 ani pentru transmiterea bolii au avut loc începând din 2000, iar numărul cazurilor de febră dengue, raportate la OMS, a crescut de opt ori în ultimele două decenii, de la 500.000 în 2000 la peste 5 milioane în 2019.

Lowe a spus că defalcarea climei va amplifica foarte tare această răspândire, pe măsură ce secetele au urmat inundațiilor:

„Secetele și inundațiile legate de schimbările climatice pot duce la o transmitere mai mare a virusului, apa stocată oferind locuri suplimentare de reproducere a țânțarilor. Lecțiile de la focarele anterioare subliniază importanța evaluării riscurilor viitoare de boli și a pregătirii situațiilor neprevăzute pentru viitoarele focare”, susține Rachel Lowe.

Ea a spus că dacă traiectoria actuală a emisiilor mari de carbon și a creșterii populației ar continua, numărul persoanelor care trăiesc în zonele cu boli transmise de țânțari s-ar dubla, până la 4,7 miliarde până la sfârșitul secolului.

Lowe a adăugat: „În vreme ce schimbările climatice par atât de dificil de abordat, ne putem aștepta să vedem mai multe cazuri și posibil decese din cauza bolilor precum dengue și malaria în Europa continentală. Trebuie să anticipăm focarele și să intervenim devreme pentru a preveni apariția bolilor în primul rând. Eforturile trebuie să se concentreze pe îmbunătățirea supravegherii cu sisteme de avertizare timpurie și răspunsuri similare cu cele observate în alte părți ale lumii, pentru a direcționa mai eficient resursele limitate către zonele cele mai expuse riscului, pentru a controla și a preveni focarele de boli și a salva vieți.”

Deteriorarea climei amplifică, de asemenea, amenințarea reprezentată de rezistența la antimicrobiene, avertizează o altă specialistă, care va fi prezentă la conferință.

Prof. Sabiha Essack, șeful unității de rezistență la antimicrobiene de la Universitatea KwaZulu-Natal din Africa de Sud, a declarat că defalcarea climei este un „multiplicator de amenințare” pentru rezistența antimicrobiană:

„Schimbările climatice compromit integritatea ecologică și de mediu a sistemelor vii și permit agenților patogeni să provoace din ce în ce mai mult boli. Impactul asupra sistemelor de apă, a animalelor care produc hrană și a culturilor amenință aprovizionarea globală cu alimente. Activitățile umane asociate cu creșterea populației și transportul, împreună cu schimbările climatice, cresc rezistența la antibiotice și răspândirea bolilor transmise prin apă și prin vectori ale oamenilor, animalelor și plantelor”, a conchis Essack.