Analiză Cum au apărut „ca un tsunami” cazurile de enteroviroză la copii. „E prea mare presiunea pe sistemul medical”. Ce pot face părinții
0Canicula și vacanțele merg mână în mână către un fenomen repetitiv în spitalele pentru copii: valuri de prezentări la camerele de gardă din cauza infecțiilor cu enterovirusuri. Zeci de părinți ajung zilnic la urgențe cu cei mici, speriați de simptome precum febră mare, vărsături sau diaree, iar medicii trebuie să facă față unui flux brusc, greu de gestionat.
Camerele de gardă din spitalele pediatrice atât din Capitală, cât și din țară sunt copleșite de un val de internări.
Peste 120 de copii au ajuns într-o singură gardă la Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului „Alfred Rusescu”, majoritatea cu febră mare, vărsături și deshidratare. Mulți dintre ei au fost diagnosticați cu enterovirusuri, infecții specifice sezonului cald, care se transmit rapid prin contact direct sau prin apă contaminată.
Prof. dr. Mihai Craiu, medic specialist de pediatrie a povestit, în exclusivitate pentru Adevărul, cum a decurs noaptea de vineri spre sâmbătă (15-16 august), când a fost de gardă.
Din totalul de 99 de prezentări, cazurile de traumatisme pot fi numărare pe degete, spune el. Restul, au fost copii cu febră foarte mare și două tipuri de modele de boală: digestivă - în care dominau vărsăturile și scaunele; respiratorie -unele din enterovirusuri fac boală respiratorie, ce mai cunoscută fiind herpagina sau sindromul mână-picior-gură.
„Era, oarecum normal să se întâmple, pentru că suntem în mijlocul verii, în zonă de caniculă și circulație semnificative a diverselor tipuri de virusuri: de pe mâini, suprafețe, apă din piscină, barele leagănelor din parcuri. (...) Unora li se pare că riscul e foarte mic. În acest moment, riscul nu e chiar așa de mic”, spune medicul pediatru.
Multe cazuri, concentrate într-un interval foarte scurt de timp
Medicul susține că nu ar trebui tras un semnal de alarmă în privința numărului cazurilor. Deși ele par mai numeroase decât în verile trecute, specialistul spune că fenomenul este doar o iluzie statistică. „Acum sunt multe cazuri într-un interval mic de timp și par a fi mai multe. Ele nu sunt mai multe, sunt la fel ca anul trecut, numai că sunt concentrate într-un interval mai scurt de timp. Nu sunt copiii mai rău afectați decât în alți ani”, afirmă Mihai Craiu.
Totuși, pediatrul recunoaște că au existat și forme severe, însă nici acestea nu reprezintă o noutate:
„În ultima săptămână am avut și cazuri cu encefalită sau meningită. Cert este că, față de alte virusuri de vară, acestea au și profil pentru sistemul nervos central și sunt rude apropiate ale virusurilor polio. Era de așteptat să apară și fenomene neurologice. Nu e o noutate, s-a întâmplat și vara trecută și cealaltă.”
Medic pediatru: „Au venit ca un tsunami”
Problema reală este că, un astfel de „tsunami” de cazuri a venit într-un timp foarte scurt și pune o foarte mare presiune asupra spitalelor și a personalului medical. Dr. Mihai Craiu recunoaște că, uneori, cadrele medicale sunt depășite numeric.
„Impactul vine din faptul că spitalele nu pot absorbi 100 de pacienți cu același tip de boală. În gardă, de la Spitalul din Făgăraș, până la spitalele din București, sunt numai câte 2, 3, 5, 6 doctori. Dacă vin 100 de astfel de copii, e prea mare presiunea pe sistemul medical, care nu e pregătit să absoarbă urgențele în zilele de sărbătoare. Au venit prea mulți dintr-o dată, ca un tsunami”, susține medicul.
Situația este agravată în județele unde nu există medici pediatri de gardă.
„Sunt zone care nu au medic pediatru de gardă, au medic de adulți. Exemplu ar fi Spitalul Județean Tulcea, care nu are în decursul nopții medic de copii. Îi pun pe salvare și îi trimit la Constanța. Nu poți să trimiți, într-o noapte, nu 100, nici 20 din oră în oră. Nu ai atâtea salvări”, subliniază dr. Craiu.
Cum e gestionată situația: „Nu trimitem acasă copii pe motiv că nu avem locuri. Căutăm soluții”
Dat fiind că, într-o singură gardă, chiar și peste 100 de copii au trecut pragul unității, echipele medicale au fost nevoite să prioritizeze cazurile severe.
„Planul de luptă, mai ales în zile de sărbătoare, este să ajutăm, să manageriem cât mai mulți copii în unitatea de primiri urgențe. De Sfânta Maria, toată ziua și toată noaptea am avut partea de izolator plină de copii la perfuzii sau care primeau doctorii de febră mare, astea doar cazurile în care copiii nu se linișteau deloc sau unde părinții erau de departe, ori copilul extrem de mic, cu alte probleme de sănătate. Numai pe aceștia i-am internat”, a povestit dr. Craiu.
În paralel, există o strânsă cooperare și cu alte spitale.
„În decursul nopții am vorbit de vreo 4-5 ori cu medicii de gardă de la Spitalul ‘Grigore Alexandrescu’ din București, care sunt în exact aceeași situație ca și noi și au mai puține paturi pentru copii. Ne-au tot cerut sprijinul să acceptăm copii pentru internare. Sunt absolut convins că dacă veți vorbi și la Marie Curie și la Gomoiu, situația e tot acolo”, a continuat el.
Chiar și atunci când nu există locuri, copiii nu sunt trimiși acasă fără să beneficieze de sprijin medical complet. Medicul pediatru a explicat că micuții sunt stabilizați în compartimentul de primiri urgențe, unde le sunt făcute toate investigațiile relevante.
„Nu trimitem acasă copii pe motiv că nu avem locuri. Căutăm soluții. Ținem legătura cu celelalte spitale. Dacă vin în stare gravă, îi punem la perfuzii, avem niște zone de izolare, chiar dacă nu sunt internați în spitalul propriu-zis. Copilul primește medicația adecvată. În alte cazuri și când copilul este un pic mai mare, le dăm prescripție de soluții de rehidratare și le facem un program personalizat de dietă. Le descriem câteva semne de agravare, iar dacă lucrurile iau o astfel de întorsătură nefavorabilă, atunci trebuie să se întoarcă pentru internare”, ne-a spus medicul.
De asemenea, în spitale, medicii fac teste rapide pentru a depista tipul de enterovirus și pentru a evita internarea copiilor cu infecții diferite în același salon. Cei mai mulți sunt tratați cu perfuzii de rehidratare și medicație simptomatică, iar cazurile grave sunt direcționate către izolatoare sau alte spitale.
Din fericire, medicii susțin că sunt rare cazurile în care apar complicațiile.
Relaxarea din vacanță și chinul de după
Medicii pun numărul mare de cazuri și pe seama relaxării măsurilor de igienă în timpul vacanței. Explozia de cazuri este direct proporțională și cu numărul evenimentelor culturale de mare amploare, precum festivalurile, ce au avut loc în ultima vreme. Cei mai mulți copii, internați în ultimele zile fuseseră la piscină.
„În principiu, acești copii cu enteroviroză dovedită, cei mai mulți au febră, greață, vărsături. În zilele caniculare, circulația acestor virusuri este intensă. Într-o zi, în medie, s-au prezentat 20-25 de copii cu diaree”, a subliniat medicul.
Medicul pediatru a reamintit și faptul că enterovirozele nu pot fi tratate cu antibiotice. Chiar dacă nu există tratament specific, prevenția este simplă: atenția sporită la igienă!
„Soluția cea mai la îndemână pentru părinți este să își ajute copiii sau să îi urmărească pe cei mici să nu ducă mâna la gură fără să se spele. Dacă nu există baie la îndemână, atunci să folosească gel dezinfectant, mai ales la mare sau la piscină”, recomandă prof. dr. Craiu.
Ce sunt enterovirusurile și de ce apar vara
Enterovirusurile sunt o familie numeroasă de virusuri, cu peste 280 de tipuri descrise, care pot provoca o varietate de îmbolnăviri – de la simple infecții digestive sau respiratorii, până la forme ce pot afecta sistemul nervos central.
Ele sunt „verișorii” îndepărtați ai virusului polio, ceea ce explică de ce, în unele cazuri, pot apărea simptome neurologice precum meningita sau encefalita. De regulă însă, majoritatea copiilor fac forme ușoare, cu febră, vărsături, diaree sau erupții specifice („mână-picior-gură”).
Cei mai expuși sunt copiii mici, care au un sistem imunitar în dezvoltare și care intră frecvent în contact cu alți copii, mai ales în vacanță, la joacă, în piscine sau la evenimente aglomerate.
Se încarcă comentariile...
