Criosauna, terapia prin frig. Pacienții sunt expuși la temperaturi negative. Beneficii și contraindicații
0Terapia cu frig este folosită să îmbunătățească sănătatea pacienților prin vasodilatație și activarea mecanismelor de autoreglare a organismului. Numeroși sportivi folosesc criosauna ca să se recupereze mai repede după accidentări.
Liliana Bujor, o gălățeancă de 52 de ani, practică aerocrioterapia, o tehnică ce presupune răcirea corpului în mediul gazos pentru a-i da posibilitatea să se restarteze. A absolvit Facultatea de Științe Economice, specializarea marketing, și s-a folosit de experiența pe partea bancară, financiară și de resurse umane pentru a-și ajuta soțul să dezvolte afacerea pe care o au împreună.
Și-a dorit să facă mai mult și a decis să deschidă ceea ce în limbaj de specialitate se numește „criosaună“, beneficiind de o finanțare de 40.000 de euro prin programul „Factoring” al Raiffaisen Bank. Criosauna constă în expunerea corpului într-o cabină la temperaturi cuprinse între -120 și -196 de grade Celsius, pentru un timp foarte scurt (1-3 minute), și acționează pe trei direcții: recuperare, relaxare și terapie.
În aceeași locație a deschis și un criofan, aparat prin intermediul căruia se aplică pacientului un flux de azot si aer pe anumite zone ale corpului.
„Cochetez de mult cu ideea de beauty, dar o frumusețe susținută de sănătate. Motto-ul meu este că sănătatea vine din interior. Am testat și eu terapia prin frig. Mi-a venit atunci ideea să fac și eu asta, după care am transformat-o în dorință, iar aceasta a devenit realitate”, a povestit Liliana Bujor pentru „Adevărul” cum a început totul.
„E ca și cum te-ai duce la munte iarna, ai da de soare și te-ai dezbrăca în tricou”
Crioterapia este o terapie alternativă, iar aerocrioterapia este o ramură a acesteia, ce presupune expunerea corpului la frig extrem, la temperaturi între -120 și -196 de grade Celsius. Sunt proceduri care se fac în scop terapeutic, în timp ce altele privesc întreținerea corporală.
„Punctul forte al criosaunei este reducerea durerii. Dacă pacientul are un traumatism, o întindere musculară sau o operație, rezultatele crioterapiei se simt încă de la prima ședință. Fiecare din noi a practicat terapia cu frig la un moment dat. Am pus gheață într-o zonă dureroasă, ori când ne-am tăiat sau lovit ca să reducem durerea și inflamația, iar recuperarea a fost mai rapidă”, spune Liliana.
Tratamentele corporale prin criosaună sunt administrate individual și presupun răcirea cabinei cu azot, un gaz nontoxic care este transformat de criosaună în abur de azot. Sunt protejate mâinile și picioarele, pentru că extremitățile sunt părțile cele mai sensibile la frig din corp, dar nu există riscul de hipotermie.
„Sângele se duce spre interiorul corpului, protejează organele, iar când revine în tot organismul prin vasodilatație, o face de patru ori mai puternic și de tot atâtea ori mai eficient. Senzația este contrară așteptărilor. Este o senzație de frig, dar una reconfortantă. Corpul resimte în criosaună o temperatură de -20 de grade, maxim -30 de grade Celcius. E ca și cum te-ai duce la munte iarna, ai da de soare și te-ai dezbrăca în tricou”, detaliază terapeuta reacția organismului la frigul extrem.
Terapia prin frig poate fi practicată de copiii cu vârsta de 12 ani până la adulţi de 90 de ani, dacă le permite starea de sănătate.
„Criosauna îmbină sănătatea cu frumusețea, adică îți echilibrează corpul, astfel încât să te simți și să arăți bine”, explică Liliana Bujor.
Ședințele de criosaună ajută la stimularea sistemului imunitar, endocrin, reducerea durerii și inflamaţiei, activarea metabolismului, reducerea stării de oboseală și a stresului.
Se face câte o ședință pe zi, iar recomandarea Lilianei este ca terapia să includă la început un minim de 10 ședințe, însă acestea se stabilesc și în funcție de scopul pentru care fiecare pacient alege aerocrioterapia. Ulterior, cei interesați pot face o ședință sau două pe săptămână ca terapie de întreținere.
Există și contraindicații
Chiar dacă are numeroase beneficii, terapia prin frig nu este recomandată anumitor persoane, în special celor care suferă de anumite afecțiuni.
Liliana Bujor întocmește fiecărui pacient o fișă, în care sunt consemnate afecțiunile de care suferă.
Atunci când are dubii legate de efectele pe care procedura le poate avea asupra unui pacient, terapeuta consultă mai mulți medici pentru a fi sigură că acesta nu va avea de suferit. Dacă persoana în cauză nu are o stare de sănătate bună, chiar dacă nu știe că suferă de o boală, nu va fi lăsată să efectueze procedura și i se recomandă să consulte un medic și să își facă analizele.
„Se face obligatoriu o evaluare a stării de sănătate a pacientului înainte ca acesta să intre la criosaună. Dacă suferă de boli cronice aflate sub tratament, nu poate face procedura. Dacă nu se încadrează la contraindicații, atunci se poate expune la frig”, explică Liliana.
Persoanele care suferă de boli ale inimii, boli circulatorii și afecțiuni ale sângelui nu pot merge la criosaună, pentru că terapia prin frig se bazează pe stimularea puternică a circulației sanguine. La acestea se adaugă cei suferinzi de boli cronice, precum cancerele, cei care au tumori maligne, diabet, hipotiroidie și urticarie la frig, deci cei care dezvoltă o iritație pe piele în urma procedurii.
„Nu pot merge la criosaună persoanele care suferă de boli cardiovasculare decompensate. Vorbim de cei care au suferit un infarct miocardic acut sau sunt în perioada de recuperare după infarct, cei care au hipertensiune arterială de gradul II și III, insuficiență cardiacă mai mare de stadiul II și tulburări de ritm cardiac. Procedura este contraindicată și celor care suferă de anemie severă, femeilor însărcinate, copiilor până în 12 ani și celor care au sensibilitate la frig”, a explicat medicul Alexandru Nechifor, specialist în medicină internă și nutriție la Spitalul de Urgență Galați, pentru „Adevărul”.
Terapia prin frig, recomandată sportivilor
Pe mâna Lilianei Bujor au ajuns numeroși sportivi care au suferit diverse accidentări, iar în final au reușit să se recupereze mult mai repede decât o făceau anterior. Regretul ei este că aerocrioterapia nu s-a impus deocamdată ca o tehnică de recuperare la nivelul cluburilor și asociațiilor sportive din Galați, așa cum se întâmplă în alte orașe mari din țară.
„Nu există la noi percepția de a te recupera eficient. Se practică încă metodele vechi de recuperare, care nu dau rezultate prea bune. Mă bucură în schimb că sportivii vin individual și practică terapia prin frig pentru a se recupera, iar rezultatele sunt foarte bune”, punctează terapeuta.
Terapia prin frig are beneficii și înainte de antrenamente și competiții, dar și după acestea. Criosauna stimulează oxigenarea puternică a organismului și crește rezistența la efort, iar colagenul din corp devine mai elastic și astfel se preîntâmpină accidentările. De asemenea, organismul nu mai resimte oboseala cum o făcea înainte, iar sportivii pot performa mult mai bine.
„După antrenamente și competiții, aerocrioterapia reduce foarte mult durerile musculare și durerile din articulații, iar somnul este profund și odihnitor. Un alt avantaj al criosaunei este că recuperarea după traumatisme se reduce foarte mult și de aceea este și metoda de recuperare preferată a sportivilor, pentru că le permite să revină în activitatea competițională mult mai repede”, detaliază Liliana.
În urma terapiei prin frig, crește vasodilatația în organism, mărind cu până la 53% nivelul de oxigenare al corpului, iar acest lucru grăbește vindecarea.
Cabinetul de aerocrioterapie din Galați este căutat de pacienți și din alte orașe și chiar de persoane din afara țării. Aerocrioterapia nu se folosește încă în România pe scară largă pentru recuperarea sportivilor, așa cum se întâmplă în alte țări, ci se practică metode empirice, cum este baia cu gheață.
De altfel, băile cu gheață au numeroase efecte negative, cum sunt hipotermia, aritmia, crampele muscularele și reducerea mobilității musculare. „Vreau ca pacienții care vin la criosaună, indiferent că sunt sportivi sau oameni obișnuiți, să plece cu o stare de bine. Terapia prin frig îmbunătățește sănătatea și calitatea vieții”, încheie terapeuta Liliana Bujor din Galați.
Se încarcă comentariile...
