Conf. dr. Ion Daniel: „Riscul sărbătorilor este marea dramă abdominală“

Sezonul sărbătorilor de iarnă este, din păcate, şi sezonul tulburărilor digestive, care pot varia de la simple indigestii la afecţiuni severe care pun în pericol viaţa. Conf. dr. Ion Daniel, şeful Clinicii Chirurgie III din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti a fost la Adevărul Live să ne spună care sunt cele mai frecvente probleme cu care se confruntă la spital în această perioadă.

Medicul Ion Daniel ne-a explicat, la Adevărul Live, care sunt persoanele cele mai sensibile din punct de vedere digestiv în această perioadă, care sunt cele mai frecvente afecţiuni cauzate de ţinerea greşită a postului şi apoi de mâncarea excesivă de Crăciun şi care sunt semnele care ar trebui să ne îngrijoreze.

Specialistul ne-a învaţat cum să ne hrănim corect în această lună ca să nu devenim una dintre sutele de persoane care ajung la Urgenţă de Sărbători. 

Care sunt problemele cele mai frecvente cu care vă confruntaţi acum?

Suntem încă în perioada postului şi problemele acute încă nu şi-au făcut apariţia, pentru că oamenii încă ţin cont de restricţiile alimentare. Suntem într-o societate încă în tranziţie, stilul de viaţă este încă instabil. Am trecut de la o viaţă pline de restricţii şi oprelişti la o viaţa în care există frigidere pline şi mese încărcate. Excesele alimentare care se fac sunt o consecinţă a acestei treceri bruşte de la o restricţie la abundenţă. În mod reflex, oamenii au tendinţa de a cumpăra şi consuma mai mult decât au nevoie. Încă plătim preţul pentru restricţiile din trecut. Acestea se văd fie pe noi, fie în coşul de gunoi. Suntem pe primele locuri în Europa la obezitate. Oamenii cu educaţie mai redusă au aceată tendinţă către abuz alimentar. O persoană educată are mai mult grijă pentru corpul său. Oamenii care au posibilităţi materiale limitate consumă mai multă mâncare pentru a-şi afirma posibilităţile materiale.

Către ce ar trebui să ne orientăm în post, ca să nu ajungem la probleme?

Perioada postului care trebuie integrată într-un context mai larg. Sigur latura spirituală trebuie să însoţească această perioadă, să consume mai puţin, să cheltuie mai puţin. E un test psihologic de exersare a capacităţilor noastre a fi cumpătaţi. Se exclud alimentele "de dulce". Există studii numeroase care arată binefacerile alimentelor care nu intră în această categorie şi n-ar trebui să considerăm postul ca pe un fel de penitenţă din acest punct de vedere. Noi, românii, trebuie să facem un pas înainte către civilizaţie, să ne dereticăm vieţile, să le punem în ordine. În post nu trebuie să înlocuim unle alimente cu altele. Să servim un mic dejun consistent şi sănătos, care înseamnă cereale şi zarzavat reduce la jumătate riscul de îmbolnăvire. Copiii care iau micul dejun dimineaţa acasă sunt mai atenţi, sunt mai temperaţi şi mai liniştiţi, în comparaţie cu cei care în pauza de la ora 10 îşi au chipsuri, sucuri dulci. Apoi, după micul dejun, să nu mai avem nimic între mese. Aşadar, să ne disciplinăm, fără cafea cu zahăr, fără o bomboană, fără biscuiţei, covrigei etc. Masa de prânz să fi masă de prânz. Dacă becul roşu s-a aprins la maşină, ne ducem şi punem combustibil. Cu corpul nostru nu facem asta. Masa de seară, acea recompensă aşteptată, nu trebuie să depăşească ora 18.

La ce pericole ne expun postul şi apoi trecerea la festinul de Sărbători? 

Şi dacă lucrăm până la ora 20?

E pe riscul nostru. Masa peste ora 18 este un lcuru extrem de nociv. Cel mai bine pentru ritmul nostru ar fi ca masa de seară să fie sărită. Şi postul e o ocazia bună pentru deprinderea acestei discipline. Cel mai mare duşman al omului modern este excesul de calorii. Cantitatea de alimente este prea mare. Noi, aproape toţi, mâncăm mai mult decât e nevoie. E o formă de autoagresiune. O formă în care ne autoîngreunăm viaţa, mai ales partea a doua a ei şi ne-o scurtăm. 

Există o obsesie a cărnii pe care încercăm s-o cultivăm. Carnea era privită ca o emblemă a bunăstării, pe când vegetalele au fost privite ca apanajul sărăciei. Producătorii încearcă să ne câştige încrederea spunând că sunt fără antibiotice, fără hormoni etc. Pentru mine nu sunt suficiente acestea. Eu n-aş recomanda copiilor mei un pui care creşte ca Făt-Frumos în treizeci şi ceva de zile. 

Care e portretul robot al persoanei care are de suferit probleme digestive?

În general sunt persoane care au probleme ignorate. Un om supraponderal este candiatatul ideal pentru pobleme digetive de sărbători, care poate avea o afecţiune latentă, prea puţin simpomatice, cum ar fi o gastrită, hipertensiune, litiază biliară, hipercolesterolemie, boală cardiacă ischemică etc. Ca să apară durerea de inimă, artera trebuie să fie obstruată în proporţie de 75%. Dacă omul are o litiază biliară latentă şi de sărbători mănâncă o cantitate mare de sarmale şi-i mai dă şi cu alcool, atunci poate apărea o criză biliar, care se poate transforma într-o adevărată dramă abdominală, declanşând o întreagă suită de probleme. De aceea, e important să se facă controale periodice, să ştii ce ţi se permite şi ce nu ţi e permite. Când ne ducem la pompă, ne uităm să fie benzină, nu motorină sau invers. Aşa e şi cu mâncarea. Ţine de conştiinţă, de civiliziaţie.

Ce punem pe masă de Sărbători?

Sigur nu putem lupta împotriva Sărbătorilor, dar putem modela obiceiurile. Porblema se pune de cantitate. Sunt de acord cu sarmalele şi cu friptura, dar dacă am împărţi-o pe din două şi eventual am da-o celui care n-o are, ar fi şi mai bine. Am face un bine şi nouă şi celuilalt, ar fi un gest creştinesc. Apoi, dublarea porţiei de salată ajută friptura să cadă unde trebuie.

Care-i tratmentul de bază în pancreatită acută? 

Pauza alimentară! Citeam că după un infarct acut, cel mai bun tratament e apa plată 2-3 zile. Cu atât mai mult în cazul bolilor digestive. E un răspuns în oglindă pentru cauza care declanşează aceste probleme: pauza alimentară.