Ce urmări are medicaţia de stimulare ovariană
0Hormonii utilizaţi pentru ca procedurile de fertilizare in vitro să aibă şanse mai mari de reuşită nu sunt lipsiţi de riscuri pentru sănătate. Există cazuri, deşi rare, în care ei au provocat insuficienţă respiratorie, hepatică ori renală.
Stimularea ovariană în scopul producerii de ovule este necesară în două situaţii: atunci când femeia nu are ovulaţie (cel mai adesea, ca urmare a sindromului ovarelor polichistice) şi în cadrul procedurilor de fertilizare in vitro (FIV). În cel de-al doilea caz, stimularea ovariană se impune pentru că sunt necesari între 10 şi 15 foliculi ovarieni (cei care conţin ovulul) pentru a creşte şansele de procreare.
În ambele situaţii, stimularea ovariană se realizează cu medicamente gonadotropine: hormon foliculostimulant (FSH) şi hormon luteinizant (LH). Cei doi, care ar trebui secretaţi de glanda pituitară, joacă un rol important în producerea ovulelor şi spermatozoizilor. Gonadotropinele se administrează pe cale injectabilă şi, de la un caz la altul, poate fi utilizat doar hormonul foliculostimulant (FSH) sau FSH în combinaţie cu LH.
Provoacă o acumulare de lichid în abdomen
Femeile care urmează un tratament de stimulare ovariană trebuie să ştie că, în ciuda beneficiilor în ceea ce priveşte fertilitatea, se pot confrunta cu o problemă numită sindrom de hiperstimulare ovariană, ce are mai multe grade de severitate. Majoritatea femeilor dezvoltă forma uşoară a sindromului, care se manifestă prin ovare mărite în volum, ce pot dezvolta microchisturi. În cazurile moderate ca severitate, apar durerile abdominale, tulburările de tranzit intestinal, greaţa şi ascita, care este o acumulare de lichid în abdomen. Aceasta produce o creştere a circumferinţei abdomenului, ce determină senzaţie de balonare. Totodată, semnale de alarmă sunt şi creşterea rapidă în greutate (de peste cinci kilograme în trei-cinci zile), urina închisă la culoare şi scăzută cantitativ, precum şi setea excesivă.
Risc de insuficienţă hepatică
Sindromul de hiperstimulare ovariană poate cauza complicaţii foarte grave în formele sale severe: dureri abdominale intense, probleme respiratorii care se pot complica prin insuficienţă respiratorie, afectarea ficatului şi rinichilor, care poate evolua în insuficienţă hepatică ori renală, tromboză venoasă (blocarea circulaţiei venoase cu un cheag de sânge, de obicei la nivelul gambelor, coapsei sau braţelor) şi prin ruptură ovariană. Dacă nu se intervine în timp util, sindromul de hiperstimulare ovariană poate duce la insuficienţă multiplă de organe şi la deces.
Specialistul nostru
Cezara Bucur
medic primar obstetrică-ginecologie specialist reproducere umană asistată
Există două categorii de femei mai expuse riscului de sindrom de hiperstimulare ovariană în urma tratamentului cu gonadotropine: cele cu ovare micropolichistice şi cele tinere, care au rezervă ovariană bună, dar au trompele uterine obstruate sau parteneri cu probleme de fertilitate. Mai ales în aceste cazuri, doza de gonadotropine trebuie adaptată foarte bine. Medicul trebuie să depisteze pacientele care prezintă risc de hiperstimulare ovariană şi să personalizeze dozele de medicamente. Cazurile de hiperstimulare pot fi evitate dacă se iau măsuri de precauţie.