Ce secrete mai are creierul pentru neurochirurgul Alexandru Vlad Ciurea, cu 23.000 de operaţii la activ

De ce se înregistrează tot mai multe cazuri de tumori cerebrale şi de accidente vasculare cerebrale la vârste din ce în ce mai fragede? Care sunt condiţiile pentru ca o intervenţie pe creier să fie un succes? Acestea sunt doar o parte dintre întrebările la care a răspuns  profesorul doctor Alexandru Vlad Ciurea, preşedinte de onoare al Societăţii Române de Neurochirurgie, invitat la Adevărul Live.

„Protejaţi-vă celula nervoasă pe care v-a dat-o Dumnezeu, cu care puteţi învăţa, gândi, crea şi construi!“ Acesta este îndemnul principal de pe blogul personal al profesorului Alexandru Vlad Ciurea, preşedinte de onoare al Societăţii Române de Neurochirurgie, vicepreşedinte al Societăţii Mondiale a Neurochirurgilor, cu 23.000 de intervenţii pe creier la activ, cu brevete de invenţie a unor tehnici operatorii şi cu nenumărate lucrări ştiinţifice în CV.

Am aflat de la prof. dr. Ciurea, invitat în cadrul emisiunii Adevărul Live, în ce mod ne putem proteja celula neroasă, ce secrete mai are creierul uman pentru un chirurg cu 23.000 de operaţii la activ şi care sunt cele mai mari pericole care ameninţă creierul uman în societatea modernă.

Creierul este un organ fascinant, are secrete infinite

Cu toată experienţa medicilor, fiecare creier este o necunoscută şi acţionează diferit. Aşa se face că au loc şi eşecuri în operaţiile pe creier.

Orice om are eşecuri. Nu există perfecţiune, iar eşecurile de care avem parte ne albesc, dar învăţăm din ele, spune dr. Ciurea.

Se spune că mersul pe bicicletă şi înotul nu se uită niciodată, iar creierul este cel responsabil. Creierul are secrete infinite şi niciodată nu îi vom putea cuprinde complexitatea, este de părere medicul. La fel se întâmplă şi cu muzica sau cu un parfum care ne place. Creierul percepe aceşti stimuli cu o viteză uimitoare. Muzica lui Mozart şi baia gravidei în acvarii cu delfini stimulează inteligenţa şi limbajul fătului încă din burtică.

Creierul pierde o celulă nervoasă pe secundă. Odată pierdute, aceste nu se regenerează. La întrebarea unde se pierd aceste celule, medicul oferă un răspuns surprinzător.

Celulele nervoase se pierd atunci când suntem nervoşi, stresaţi, trişti, în special atunci când înfruntăm o situaţie dificială în viaţă, cum ar fi pierderea unei persoane dragi, divorţul, adaugă dr. Ciurea.

Creierul se protejează în primul rând prin odihnă corespunzătoare, urmată de plimbările în aer curat, care deschid pofta de viaţă şi consumul de fructe şi legume, peşte bogat în acizi graşi Omega 3. Apoi este esenţială hidratarea cu apă şi ceaiuri la temperatura corpului.

Eu încerc să respect aceste lucruri, mai ales cele care privesc necesarul de odihnă, pentru că somnul este principalul gardian al celulei nervoase, spune medicul.

Dacă nu ne odihnim suficient, apar tulburări de memorie, dereglări hormonale, afecţiuni ale tiroidei etc.

În cazul studenţilor care se confruntă în următoarea perioadă cu sesiunea de examene, trebuie percizat că există un ciclu hormonal care ajută în ciclul de învăţare. Acesta are loc dimineaţa devreme şi seara, dar în niciun caz noaptea. De asemenea, studenţii nu pot învăţa în timp ce ascultă muzică, la fel cum medicii nu pot opera pe un fond muzical, fie el şi plăcut, completează dr. Ciurea.

Numărul tinerilor cu tumori cerebrale, în creştere

Creşterea numărului de cazuri se datorează în special moştenirii genetice, este de părere specialistul. Părinţii care consumă alcool, fumează sau iau droguri transmit mai departe copilului anumite gene care se transformă mai târziu în tumori cerebrale.

Mediul este, aşadar, foarte important în formarea acestor tumori. Aditivii din alimente, zahărul din băuturile carbogazoase determină o modificare structurii celulei nervoase, transmisă ulterior la nivel embrionar.

Problema este că un bebeluş de un an, cu o tumoră cerebrală cât pumnul meu, nu poate suporta radioterapia, chimioterapia la fel ca un adult, spune medicul.

Eforturile medicilor sunt imense iar speranţa de care mulţi părinţi se agaţă este tratamentul în străinătate. Cu toate acestea, contează foarte mult cât de extinsă este boala în primul rând. Dacă tumora este extinsă, e foarte posibil să existe consecinţe extrem de grave, cum ar fi paralizia sau incapacitatea de a vorbi pentru tot restul vieţii. Prin urmare, nu umblăm acolo unde ştim că putem face mai mult rău, completează dr. Ciurea.  

Tot el spune că până în 0-3 ani, creierul unui coplil nu rezistă la multiple operaţii cerebrale, însă asta nu înseamnă că nu trebuie încercat.

Accidentul vascular cerebral, cauzat de stres şi alimentaţie

Vasele cerebrale suproasolicitate, fenomen care apare în urma alimentaţiei grase, a somnului insuficient, a fumatului şi a stresului continuu, se reduc şi se închid ulterior apărând ischemie iar sângele nu mai ajunge la creier. Acesta este motivul pentru care apar din ce în ce mai multe cazuri de accident vascular cerebral la tineri.

În privinţa alimentelor tradiţionale româneşti, dr. Ciurea nu are cuvinte de laudă pentru celebra şi sănătoasa slănină cu ceapă.

Este foarte greu să schimbi alimentaţia unui popor muncitor. Ei nu cunosc noţiunea de colesterol. Nu spune nimeni să nu mâncăm astfel de alimente, dar ar trebui sa le reducem la perioada sarbatorilor.

Fast-food-ul şi dulciurile au acelaşi efect de limitare a elasticităţii vaselor de sânge, ducând în timp la un blocaj.

Cel mai tânăr caz a fost cel al unui elev de 19 ani, adus de părinţi pe motiv că nu poate vorbi şi cu bănuiala că suferă de epilepsie. RMN-ul a arătat zone din creier afectate de infarct repetat, ca urmare a moştenirii genetice reprezentate de părinţii cardiaci, a spus dr. Ciurea.

Cum să fim mai deştepţi

Dr. Ciurea a adus drept exemplu filmul "Lucy", unde se spune că trăim cu 15% din celulele nervoase.

Generaţia următoare e din ce în ce mai deşteaptă, dar trebuie să îl împingem să folosească mai multe legături, mai multe celule, este de părere dr. Ciurea.

Dorinţa părinţilor de a avea un copil deştept, învăţarea limbilor străine la vârste fragede, sporturile extreme practicate încă din copilărie solicită la maximum creierul uman, favorizând dezvoltarea lui.

Tehnologia este un alt factor care duce la dezvoltarea creierului, dar care poate avea în acelaşi timp un efect advers, respectiv dependenţa.