Ce medicamente pot duce la îngrăşare

0
0
Tratamentul cu antibiotice nu trebuie refuzat pe motiv că ar duce la îngrăşare, spun medicii
Tratamentul cu antibiotice nu trebuie refuzat pe motiv că ar duce la îngrăşare, spun medicii

Studii internaţionale recente au găsit o corelaţie între rata crescută a obezităţii şi administrarea haotică de antibiotice. Am cerut şi părerea unor specialişti români în legătură cu această teorie.

Una dintre cauzele neaşteptate ale creşterii numărului de persoane supraponderale în ţările industrializate ar putea fi administrarea excesivă a tratamentelor pe bază de antibiotice, potrivit celor mai recente cercetări în domeniu. 

Dezechilibrarea florei în primii ani, o cauză

Un studiu care a monitorizat 11.500 de copii din Marea Britanie, apărut în publicaţia „Jurnalul Internaţional al Obezităţii" şi realizat de oamenii de ştiinţă americani de la Universitatea din New York, arată că administrarea antibioticelor în primele şase luni de viaţă creşte cu 22%  riscul de obezitate după vârsta de trei ani.

„Considerăm că epidemia de obezitate este pusă, în mare parte, pe seama regimului alimentar nesănătos şi lipsei de exerciţiu fizic, însă din ce în ce mai multe studii arată că lucrurile sunt mai complicate. Microbii prezenţi în intestinele noastre ar putea juca un rol important în modul de asimilare a caloriilor.

Administrarea antibioticelor, în special la vârste fragede, ar putea distruge anumite bacterii care influenţează felul în care asimilăm nutrienţii şi care, de altfel, ne-ar menţine slabi", spune cercetătorul Leonardo Trasande, coautor al studiului.

Antibioticul care „aduce" două kilograme

O altă cercetare, din 2010, efectuată de specialiştii francezi de la Facultatea de Medicină din Marsilia, arată că vancomicina, antibiotic prescris în endocardită infecţioasă (inflamaţie a membranei interne a inimii), precum şi în infecţiile cu tulpini ale stafilococilor rezistenţi la meticilină, poate duce la creşterea în greutate cu două kilograme.

Riscul de îngrăşare pus pe seama vancomicinei este însă mult prea mic raportat la efectele benefice ale acestui antibiotic, spun specialiştii români.

„Endocardita infecţioasă este o boală gravă şi poate duce la deces dacă nu este tratată. De aceea probabilitatea de îngrăşare cu două kilograme în urma tratamentului cu antibiotic este nesemnificativă", consideră prof. dr. Ioan Fulga, şeful Catedrei de Farmacologie de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila" din Bucureşti.

În plus, sunt medici români care consideră că „incriminarea" antibioticelor de creşterea în greutate este destul de periculoasă, căci unele persoane ar putea refuza tratamentul, de teamă să nu se îngraşe. Tot cercetările din ultimii ani au analizat legătura dintre flora intestinală, care se poate dezechilibra în urma administrării de antibiotice, şi obezitate. 

Asocierea este pusă pe seama faptului că flora intestinală influenţează, printre altele, procesele de digestie, de asimilare a caloriilor şi de formare a ţesutului adipos. Astfel, un dezechilibru la nivelul florei intestinale ar putea fi motivul pentru care o persoană nu reuşeşte să slăbească, deşi ţine dietă. S-a observat şi că unele bacterii de tipul „gram" favorizează formarea lipopolizaharidelor, substanţe care trec în sânge. Acestea pot provoca, printr-un proces inflamator, creşterea în greutate, dar şi apariţia unor boli precum diabetul.

Bacterii care extrag mai mulţi nutrienţi

Tot în cadrul studiilor s-a constatat că există unele diferenţe între flora intestinală a persoanelor obeze şi cea a persoanelor cu greutatea normală. În primul caz, bacteriile intestinale Firmicute sunt în număr mai mare decât cele de tipul Bacteroide (aceste grupe de bacterii sunt componente importante ale florei intestinale).

Persoanele care au un nivel crescut de Firmicute metabolizează cu până la 15% mai mult din nutrienţii din hrană în comparaţie cu cele care au o concentraţie mai mică a acestor bacterii intestinale. Prin urmare, în sânge ajung mai mulţi nutrienţi, care se depun sub formă de ţesut adipos.

Însă „nu întotdeauna apar dezechilibre ale florei intestinale în urma administrării tratamentului antibiotic", mai spune prof. dr. Ioan Fulga. Acest lucru ţine şi de starea generală de sănătate a pacientului. Iar medicii pot recomanda un regim alimentar de protecţie a florei în timpul tratamentului.

Este foarte posibil ca studiile care au urmărit relaţia antibiotice - creştere în greutate să fi pornit de la observaţia că animalele din ferme se dezvoltă mai mult dacă primesc antibiotice. „S-a constatat că puii cărora li se administrează doze mici de antibiotice (mai mici decât cele ce se dau în caz de îmbolnăvire la om) cresc mai bine, mâncând ceva mai puţin şi, evident, nu dezvoltă multe din bolile infecţiose specifice", spune medicul Corina Zugravu, specialist în igiena alimentaţiei şi în nutriţie, de la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti.

În schimb, în cazul oamenilor, dacă tratamentul cu antibiotice este controlat şi se face pe termen scurt, nu ar trebui să aibă acelaşi efect ca la puii de baterie, care primesc constant astfel de medicamente.

„De când tot mai mulţi oameni au devenit conştienţi că nu este bine să ia antibiotice pentru orice răceală, deoarece microbii devin rezistenţi, nu cred să fie persoane fără boli grave care să ia, pe an, mai mult de câteva zile astfel de medicamente. Iar în aceste condiţii, antibioticele nu îngraşă", precizează medicul Corina Zugravu.

"Nu cred să fie persoane fără boli grave care să ia antibiotice mai mult de câteva zile pe an. Iar în aceste condiţii, antibioticele nu îngraşă."
Corina Zugravu medic igiena alimentaţiei şi nutriţie, Institutul de Sănătate Publică

Dovedit: există pastile ce aduc kilograme în plus

Unele tratamente medicamentoase au ca posibil efect advers acumularea de kilograme, însă acest risc are legătură cu doza de pastile, precum şi cu durata terapiei. Printre aceste medicamente se numără unele antipsihotice (clorpromazina), cortizonul şi derivaţii (prednison, prednisolon), unele antidiabetice (clorpropamid) şi anticonvulsive (indicate în epilepsie). Creşterea în greutate se realizează prin diverse mecanisme, fie prin acţionarea asupra receptorilor din creier care controlează apetitul (antipsihotice), fie prin retenţia de apă (cortizoni).

„Dacă cineva este în situaţia de a lua astfel de medicamente, i se indică să-şi regleze aportul caloric şi să-şi echilibreze cât mai bine balanţa energetică, prestând o activitate fizică adecvată", menţionează medicul Corina Zugravu.

Sănătate


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri