Ascultă-ți tusea! Este îndemnul care poate salva vieți

Cancerul bronho-pulmonar continuă să reprezinte o preocupare semnificativă pentru sănătatea publică la nivel european, afectând persoanele de toate vârstele și din toate mediile, în special din mediile defavorizate. Devenit la sfârșitul secolului XX una din principalele cauze de decese prevenibile¹ la nivel mondial Cancerul bronho-pulmonar (CBP) este caracterizat de semne clinice care apar cel mai adesea tardiv,  cu evoluție asimptomatică în majoritatea cazurilor (7/8 din cazuri).

Potrivit statisticilor publicate de Societatea Română de Pneumologie, mai puțin de 1/3 din cazuri se găsesc la diagnostic într-o etapă terapeutică utilă, media de supraviețuire fiind de 6-18 luni şi doar aproximativ 20% din pacienți trăiesc mai mult de 1 an. În momentul diagnosticului, 55% dintre pacienți se prezintă cu metastaze, circa 30% cu boală avansată loco-regional şi doar 15% în stadii localizate. În ceea ce privește supraviețuirea la 5 ani, pentru pacienții cu stadii localizate ale bolii aceasta este de numai 48%, coborând dramatic la 18% pentru cei cu boală avansată loco-regional şi fiind practic nulă pentru cei cu boală metastatică.^2,3

Potrivit „Profilului de țară privind cancerul” realizat la inițiativa Comisiei Europene și a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), chiar dacă prevalența cancerului în România este sub media Uniunii Europene, mortalitatea din această cauză este superioară celei din UE. Cancerul este a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardiovasculare, cele mai frecvente cancere fiind cel pulmonar și cel colorectal. În plus, ratele mortalității prin cauze care pot fi prevenite și prin cauze tratabile sunt mai mari în România decât mediile aferente ale Uniunii Europene. Datele statistice analizate în „profilul” de țară arată că în România cancerul este a doua cauză principală de deces, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor. În anul 2019, cancerul a făcut 50.324 de victime în România. Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7% mai mare decât media UE în anul 2019 și a avut un progres foarte modest față de anul 2011 comparativ cu media UE.

Potrivit specialiștilor, pacientul fumător care tușește frecvent va sesiza foarte greu orice schimbare în rău sau degradare a propriei stări de sănătate.

De asemenea, alte simptome care nu trebuie ignorate sunt: scăderea în greutate sau o gâfâială care progresează. Expectorația cu sânge sau hemoptizia, care este revelatoare, reprezintă un simptom care apare în foarte puține situații. 

Având în vedere incidența ridicată, ratele mortalității și povara economică substanțială, eforturile de prevenire, detectare timpurie și îmbunătățire a strategiilor de tratament sunt esențiale în combaterea acestei boli. În acest context, Societatea Română de Pneumologie (SRP), alături de Societatea Română de Radioterapie (SRR), Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală (SRROM), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov (AMF-B), Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR), Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), cu sprijinul Bristol Myers Squibb, continuă campania Ascultă-ți tusea!, un proiect de conștientizare privind cancerul bronho-pulmonar în rândul publicului general. Prin demersuri constante și corente de conștientizare prinvind riscurile și simptomele bolii, cu sprijinul profesioniștilor din domeniul sănătății, medici pneumologi, oncologi de familie și reprezentanți ai pacienților, șansele de supraviețuire a celor care suferă de cancer bronho-pulmonar pot crește semnificativ în următorii ani.

1. Alberg A, Samet J. Epidemiology of Lung Cancer. CHEST 2003;123:21S-49S.

2. Schwarz MI, Epstein PE. Pulmonary Medicine and Critical care. Knowlegde self – assessment Programe, Atlanta 1999.

3. Ţârlea A. Epidemiologia şi factorii de risc în cancerul bronhopulmonar. Ed. Universul, Bucuresti 2000, 15-22.