ARPIM: Nu luăm în calcul părăsirea pieţei, dar nu suntem în situaţia de a face investiţii de amploare în ritm susţinut

În prezent, producătorii de medicamente sunt nevoiţi să îşi revizuiască planurile investiţionale chiar şi în fiecare an, în condiţiile în care acestea sunt realizate în mod obişnuit pe o perioadă de trei-cinci ani, spune Efthymios (Makis) Papataxiarchis, director general Johnson & Johnson România şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

Ca o consecinţă a lipsei de predictibilitate pe termen mediu şi lung, chiar dacă România este o piaţă atractivă pentru companiile farmaceutice prin prisma numărului de locuitori şi a potenţialului de creştere, companiile sunt precaute când vine vorba de investiţii viitoare.

”Nu luăm în discuţie părăsirea pieţei, vrem să contribuim la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, dar nu suntem în situaţia de a face investiţii de amploare în ritm susţinut până ce nu vom fi confortabili cu legislaţia şi nu vom beneficia de stabilitate”, detaliază Papataxiarchis temerile industriei. Investiţiile producătorilor de medicamente sunt de ordinul zecilor de milioane de euro pe an.  

Cu toate că este un domeniu dintre cele mai dinamice în România, care a raportat rezultate financiare pozitive în ultimii ani, piaţa farmaceutică a făcut anul trecut un pas înapoi. După creşteri procentuale de două cifre de la an la an, industria de medicamente a raportat o scădere de 0,9% în euro în T3 2012 (în lei, a înregistrat o creştere de 5,2%), potrivit datelor companiei de analize şi studii de piaţă Cegedim România. Jucătorii au acuzat claw-back-ul ca fiind unul dintre motivele scăderii.

Clawback este o taxă specifică farmaceuticii ce se aplică vânzărilor producătorilor de medicamente incluse pe listele de gratuite şi compensate şi pentru serviciile de dializă. Concret, ea se aplică la  totalul vânzărilor ce depăşesc bugetul alocat pentru medicamente şi se calculează trimestrial. Scopul taxei este de a ajuta la finanţarea sistemului. În fiecare an, sumele totale încasate de Ministerul Sănătăţii din taxa clawback ar putea să ajungă la circa 300 mil. euro. Taxa a fost introdusă în legislaţie în 2009, în mandatul ministrului Ion Bazac şi a generat nemulţumiri în rândul celor vizaţi. De atunci, a suferit mai multe modificări, ultima aplicabilă cu 1 octombrie 2012, când Guvernul a introdus o formulă nouă de calcul, redusă cu circa 10%.”

Taxa vine ca o soluţie de a acoperi deficitele bugetare şi, ca principiu, este acceptată de industrie. ”Vrem să ajutăm, să contribuim la finanţarea sistemului de sănătate. Nu taxa o contestăm acum, deşi ea ar fi trebuit să fie o soluţie temporară, ci modul de aplicare, calculul actual este nedrept faţă de producători, care sunt taxaţi inclusiv pentru profitul distribuitorilor şi farmaciilor”, spune preşedintele ARPIM, asociaţie ce reprezintă interesele a 28 de companii. Papataxiarchis spune că ARPIM este dispusă să achite în continuarea taxa clawback, dacă sumele pe care companiile trebuie să le plătească vor fi previzibile şi dacă banii colectaţi se vor întoarce în sistem. MS a informat anul trecut că banii colectaţi astfel sunt destinaţi achiziţiei de medicamente, precum şi dotării spitalelor cu aparatură şi ambulanţe.

”Înţelegem că Guvernul poate aloca Sănătăţii un anumit buget, dar aceşti bani trebuie să fie cât mai aproape de realitate”, subliniază Makis Papataxiarchis. Per total, bugetul pentru anul în curs destinat MS a crescut cu 30%, iar ministrul Eugen Nicolăescu a anunţat că va achita farmaceuticii până la finele lui 2013 o parte din sumele restante din intervalul 2008-2012. Acesta a estimat o restanţă de peste 1 mld. euro, însă Papataxiarchis consideră că suma ar putea fi mult mai mare.

Când vine vorba însă de politica anunţată de Ministerul Sănătăţii (MS) pentru reformarea sistemului de sănătate, aceasta nu diferă fundamental de viziunea producătorilor de medicamente din România. ”Problema, în situaţia de faţă, este implementarea”, spune preşedintele ARPIM.

ARPIM reuneşte 28 de companii farmaceutice internaţionale producătoare de medicamente originale prezente în România. Împreună, acestea realizează peste 70% din valoarea pieţei farmaceutice româneşti, potrivit estimărilor asociaţiei.