România, în pragul unui nou record termic. Anii de arșiță sunt abia la început. Un climatolog arată cât de sufocant va deveni aerul în viitor

România se va confrunta în următoarele zile cu un val de căldură intens, care va aduce temperaturi deosebit de ridicate, un disconfort termic accentuat și nopți tropicale. Potrivit climatologului Roxana Bojariu, în următorii ani, aceasta va deveni noua realitate la care va trebui să ne adaptăm.

Verile următoare vor deveni tot mai calde, depășind recordul termic absolut. FOTO: Arhiva Adevărul

Zilele următoare, în mai multe județe din vestul și centrul țării se estimează că termometrele vor indica 37 °C. Aceste valori sunt măsurate în stațiile meteorologice, la umbră, ceea ce înseamnă că temperaturile pe care le vom simți efectiv la soare, în mijlocul orașelor, vor depăși 40 °C. 

Meteorologii atrag atenția că temperaturile vor continua să crească, iar începând de duminică a intrat în vigoare un cod roșu de caniculă pentru regiunile din nord-vestul și parțial centrul țării, acolo unde maximele ajung până la 40 °C, ceea ce implică faptul că temperatura resimțită de organism se poate apropia de 45 °C. 

România se apropie cu pași repezi de recordul absolut de temperaturi

Recordul absolut de temperatură ridicată în România este de +44,5 °C, înregistrat la 10 august 1951, la umbră, în localitatea Ion Sion (fostă parte a comunei Valea Călmățuiului) din județul Brăila.

Anul trecut ne-am apropiat vertiginos de această valoare. Cea mai călduroasă zi din România în anul 2025 a fost 26 iulie, când mercurul din termometre a urcat până la 43,4 °C în localitatea Calafat, din județul Dolj.

Cele mai călduroase zile înregistrate în România sunt vara anului 2024, alături de verile anilor 2022, 2012 și 2025, marcate de valuri de căldură extremă.

Climatologul Roxana Bojariu, coordonatoare a Grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică din Departamentul de climatologie al ANM, a explicat dacă modelele meteorologice de calcul pot măsura în cât timp va fi depășit recordul absolut de temperatură, de 44,5 °C.

„Nu se poate afirma cu precizie când recordul absolut al temperaturii maxime din România  va fi doborât, dar probabilitatea pentru un astfel de eveniment crește pe măsură ce încălzirea globala/schimbările climatice se amplifică. Răspunsul la aceasta întrebare depinde și de felul în care reușim sa reducem emisiile de gaze cu efect de seră, de felul în care vom reuși sa atingem țintele asumate de reducere a gazelor cu efect de seră.  Dar nu doar temperatura singura contribuie la disconfortul termic. Stresul termic e determinat și de creșterea temperaturii, dar și a cantității de vapori de apă din atmosfera. De aceea, indicele de confort termic (folosit și de de instituția noastră) este o combinație a celor doua variabile”, a explicat aceasta, pentru „Adevărul”.

În următoarele decenii vom avea cu până la 15 zile suplimentare de aer sufocant, în fiecare an

Potrivit acesteia, ceea ce pot măsura modelele de calcul este numărul de zile cu disconfort tehnic, cu un indice ITU mai mare de 80 de unități. 

Indicele Temperatură-Umezeală (ITU) este un indicator meteorologic care măsoară nivelul de disconfort termic resimțit de corpul uman, combinând temperatura aerului cu umiditatea relativă. Pragul critic oficial din prognozele ANM este de 80 de unități, valoare dincolo de care organismul își pierde capacitatea de a se răci eficient prin transpirație. 

„Conform analizei noastre, în condițiile scenariului cel mai sever de creștere a concentrațiilor globale de gaze cu efect de seră, în orizontul 2021-2050 creșterea medie a numărului de zile cu disconfort termic (indicele ITU mai mare de 80 de unitati) ar fi de pana la 15 zile fata de intervalul 1971-2000 (în sudul României).  In același scenariu pesimist, dar pentru perioada 2071-2100, creșterea medie a numărului de zile cu disconfort termic ar fi de 35  de zile fata de 1971-2100 și aceasta valoare maxima ar fi tot în sudul României.

Scenariul mai moderat de schimbare climatică vine cu valori ale creșterii numărului de zile cu disconfort termic mai moderate și ele, comparativ cu scenariul pesimist. Ar fi o creștere medie de pana la 10 zile în 2021-2050 fata de 1971-2000 și o creștere medie de pana la 20 de zile cu disconfort termic, în 2071-2100 fata de 1971- 2000”, a explicat aceasta.

Cât de sufocant va deveni aerul?

Indicele ITU nu măsoară doar temperatura resimțită, ci combină efectul combinat al căldurii aerului cu umiditatea ridicată, oferind o imagine fidelă a gradului de dificultate cu care organismul uman își poate regla temperatura internă. 

Atunci când indicele ITU depășește pragul critic de 80 de unități, corpul uman intră într-o stare de stres termic sever. Aerul nu mai este doar „cald”, ci devine sufocant, deoarece capacitatea naturală de autoreglare a temperaturii organismului este blocată. 

Inima este forțată să pompeze mai mult sânge către periferie pentru a disipa căldura, iar ritmul cardiac și frecvența respiratorie cresc semnificativ pentru a oxigena țesuturile, ceea ce duce la o epuizare rapidă a resurselor de energie și la pierderi masive de electroliți prin sudoare. 

În această stare, organismul nu mai funcționează în parametri optimi, iar performanța fizică și cognitivă scade dramatic, apar stări de amețeală, greață și o senzație acută de oboseală, iar riscul de insolație sau de accident vascular cerebral devine iminent, mai ales în cazul efortului susținut.