Viteza dosarului bate riscul seismic. Cum se vor aloca banii pentru refacerea clădirilor

Finanțarea lucrărilor pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic se va face în ordinea cronologică primirii dosarelor. Mai exact, norocoșii care vor primi banii pentru consolidare vor fi cei care trimit cel mai repede dosarele. Experții susțin însă că finanțarea ar trebui făcută în baza unui recensământ, iar primele pe listă să fie clădirile cu risc periculos de prăbușire.  

Clădirile șubrede vor fi consolidate

Începerea lucrărilor de consolidare a clădirilor se va face cu acordul a jumătate plus unu din numărul proprietarilor, dar aprobarea dosarelor se va realiza pe criterii cronologice, nu și în funcție de gradul de degradare a clădirilor sau de numărul locatarilor. Cel puțin așa se arată într-un Ordin al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru modificarea legislației privind refacerea clădirilor cu risc seismic.

Partea bună este că se modifică modul în care se poate adopta hotărârea asociației de proprietari din clădirile cu risc seismic în legătură cu participarea la programul de consolidare, susține Matei Sumbasacu, inginer specializat în cutremure şi fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic „Re: Rise“.

Astfel, obținerea hotărârii asociației de proprietari sau a hotărârilor tuturor asociațiilor de proprietari, în cazul clădirilor în care există mai mult de o asociație de proprietari, privind introducerea în programul de consolidare a clădirilor cu risc seismic și proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții se poate face cu acordul a jumătate plus unu din numărul proprietarilor, nu cu acordul unanimității proprietarilor, așa cum era înainte.

„Hotărârea asociației de proprietari sau hotărârile tuturor asociațiilor de proprietari în cazul clădirilor în care există mai mult de o asociație de proprietari, hotărâri luate cu jumătate plus unu din numărul membrilor, iar, în cazul în care proprietarii nu sunt constituiți în asociații de proprietari, acordul scris al jumătate plus unu din numărul acestora, prin care se aprobă sau sunt de acord cu introducerea în Program, precum și cu proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții“, se arată în document.

Primul venit, primul servit

Pe de altă parte, Matei Sumbasacu a explicat pentru „Adevărul“ că reglementarea are o mare problemă cu modul de înscriere în program și deci cu metoda de alocare a fondurilor pentru consolidare. „Într-o anexă a ordinului de ministru se spune că alocarea «creditelor de angajament disponibile în cursul unui an se alocă obiectelor de investiții incluse în listele-sinteză aferente celor două subprograme ale Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat în ordinea cronologică a încărcării în platforma digitală a tuturor documentațiilor necesare, complete și corecte, până la epuizarea acestora». Deci vorbim de o competiție de genul «Programul Rabla» sau «Fotovoltaice». Cine dă click mai repede încasează banii, adică beneficiază de program“, spune Mihai Sumbasacu.

Expertul susține că metoda de selecție aleasă de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cea cronologică, este total eronată. „În principiu, ar fi utile alte criterii, în niciun caz cel cronologic. Aici trebuie să ținem cont de numărul persoanelor care locuiesc în respectiva clădire – atenție!, care locuiesc efectiv, pentru că în cartea de imobil poate fi o cifră, dar în realitate putem avea mai mulți locatari. Practic, vorbim de un mic recensământ. Apoi, vorbim de hazardul seismic, de riscul de producere a unor cutremure mari în respectiva zonă. În fine, mai avem și clasa de risc seismic, gradul de degradare a clădirii. În principiu, ar mai trebui un criteriu, cel al profilului socio-economic al locatarilor, dar acest lucru este mult prea complicat de realizat, așa că nu îl mai consider obligatoriu“, spune Mihai Sumbasacu.

Nu toate clădirile la risc vor fi consolidate

Specialistul mai spune că selecția pentru finanțarea consolidării clădirilor nu trebuie neapărat să se facă după zone, dar că trebuie să se țină cont de hazardul seismic, de riscul producerii unui cutremur potențial devastator în respectiva zonă.

„Vorbim de punerea în pericol a vieților omenești, nimic mai simplu. Adică nu trebuie să consolidăm o clădire cu risc seismic 2 din București înainte de una cu risc seismic 1 din Brașov, de exemplu. Dar, pe de altă parte, harta de hazard seismic ne spune că riscul de cutremure cu urmări grave este mai mare în Moldova și Muntenia decât în Transilvania. Drept urmare, în primele două zone ar trebui alocate câte 40 la sută din fondurile de la buget pentru consolidarea clădirilor, iar în ultima, numai 20 la sută. Altfel vorbim de o lipsă de dorință de a face ceva cum trebuie din partea conducerii Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Și trebuie să ne mișcăm repede. Nu vreau să cobesc, dar nu avem prea mult timp până la un cutremur cu potențial devastator și, cu câte clădiri consolidăm mai mult, cu atâtea vieți salvăm în plus. Poate mulți nu își dau seama, dar suntem într-o cursă contra cronometru în care, cu fiecare clădire consolidată, scădem numărul de victime în caz de cutremur. Oricum, nu vom finaliza consolidarea tuturor clădirilor la risc, dar trebuie să rezolvăm cât mai multe“, a precizat, pentru „Adevărul“, Matei Sumbasacu.