VIDEO Morţi şi sute de răniţi în "Revoluţia din 7 aprilie" din R. Moldova / Voronin: "Am evitat vărsarea de sânge"

Sute de moldoveni au fost bătuţi, călcaţi în picioare şi arestaţi abuziv de Poliţia controlată de comunişti, în centrul Chişinăului, în urmă cu un an de zile.  Este cert: o pagină din istoria Republicii Moldova s-a scris în 7 aprilie 2009. Fie o tentativă de lovitură de stat, aşa cum o numeşte Voronin sau o revoltă a tinerilor folosită în interesul comuniştilor, cum consideră Vlad Filat, protestele au provocat moart

Anunţul victoriei comuniştilor în alegerile legislative din Republica Moldova a declanşat o serie de proteste la Chişinău, care s-au soldat cu "vărsare de sânge nevinovat", în pofida declaraţiei făcute de Vladimir Voronin, preşedintele de la acea oră al Moldovei, care spunea: "Îmi pare bine că am putut să evităm vărsarea de sânge".

În noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, mai mulţi poliţişti în civil, inclusiv mascaţi din brigada cu destinaţie specială „Fulger” au ajuns în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, către miezul nopţii, unde i-au arestat pe toţi protestatarii prezenţi şi i-au dus în comisariatele de poliţie. Sute de moldoveni au ieşit în aprilie 2009 din beciurile secţiilor poliţieneşti cu coastele rupte, capul spart, mâinile şi picioarele zdrobite. Unii au murit acolo.

Părinţii disperaţi plângeau în faţa secţiilor de poliţie cerând eliberarea copiilor lor. Cei mai mulţi dintre ei au fost daţi afară din instituţie precum nişte câini, fără să primească nicio informaţie despre proprii copii. Oamenii n-au putut face altceva decât să spere că fetele şi băieţii lor sunt teferi şi că-şi vor face apariţia la un moment dat.

Perspective opuse redate prin filme documentare

Mai multe filme documentare au apărut după evenimentele din 7 aprilie 2009. Filmele provin din părţi diferite, oferind mai multe puncte de vedere cu privire la ceea ce s-a întâmplat la protestele tinerilor după anunţul victoriei comuniştilor în alegerile din Republica Moldova.

În documentarul "Adevărul despre 7 aprilie" făcut de Partidul Liberal din Republica Moldova se spune că Valeriu Boboc este prima victimă a terorii comuniste în urma protestelor împotriva fraudării alegerilor.

Apoi sunt prezentate alte victime, printre care Ion Ţâbuleac, despre care Procuratura Generală ar fi spus că s-a sinucis, motivând că era bolnav psihic. Cadavrul lui a  fost aruncat în curtea spitalului de urgenţă din Chişinău dintr-o maşină, marca NIva, aparţinând Ministerului Afacerilor Interne. 

Despre cadavrul lui Eugen Ţapu, în film se arată că a fost adus acasă într-un sicriu ermetizat de către poliţişti. Procuratura Generală a stabilit că tânărul de 26 de ani s-ar fi spânzurat cu şireturile de la încălţăminte, deşi el cântărea 80 de kg şi pe gâtul lui nu se vedea nicio urmă.

Adevarul despre 7 aprilie @ Yahoo! Video

Alţi protestatari au fost bătuţi cu o deosebită cruzime, au fost închişi, iar unele fete reţinute au fost abuzate sexual, se menţionează în material. Ironic, este prezentată o imagine cu Vladimir Voronin care spunea "Fiecare cetăţean al Moldovei trebuie să ştie că patria sa este un stat liber, modern."

Imaginile compliate de la mai multe posturi de televiziune - Pro TV, Jurnal Tv, TV 7, Realitatea TV, Public Tv- demonstrează cum tineri şi copii au fost bătuţi şi chiar omorâţi de autorităţi, în timp ce preşedintele nega toate acestea, iar postul public de televiziune din Republica Moldova se încăpăţâna să difuzeze un reportaj pe teme religioase şi o emisiune de divertisment pentru copii, ignorând cu desăvârşire protestele din faţa Parlamentului şi Preşedinţiei Moldovene.

Astfel, principala sursă de informaţii şi imagini despre manifestaţia de la Chişinău a devenit internetul, făcând din protestele violente de la Chişinău prima revoluţie transmisă live pe internet, prin Twitter şi Facebook.

"Grupurile de provocatori, organizate de comunişti"

Tinerii au ieşit în stradă, s-au strâns în Piaţa Marii Adunări Naţionale cu pancarte şi sloganuri anticomuniste. De la câteva sute de protestatari, au apărut mai multe ONG-uri şi câţiva lideri politici ai partidelor de opoziţie - Filat, Chirtoacă, Bujor-, numărul lor ajungând la zeci de mii. Aceştia au declarat, conform filmului, că protestul a fost unul spontan.

Se scanda "Jos comuniştii! Jos Hoţii!. Afară cu comuniştii sau Vot fraudat!" Mai departe, filmul spune povestea celor aproximativ 3.500 de protestatari, care reprezentau o mulţime paşnică ce a fost aţâţată de un grup de protestatari "înfiltraţi în mulţime în mod profesionist de către comunişti". Aceştia au atras manifestanţii în faţa clădirii prezidenţiale incitându-i la violenţe fizice.

În piaţa Marii Adunări Naţionale, forţele de ordine au adus o maşină de pompieri cu tun de apă, ceea ce a enervat şi mai tare mulţimea, care a trecut la violenţă fizică şi la vandalizări.

Poliţia s-a retras la ordin în interiorul şi în curtea preşedinţiei. Dar biroul lui Voronin nu a avut de suferit în urma acţiunilor de vandalism. Ba chiar mai mult, a doua zi, preşedintele chiar a fost filmat în biroul său, dând declaraţii. 

Sediul Parlamentului a fost lăsat "pe mâinile protestatarilor", forţele de ordine sunt filmate cum părăsesc clădirea, care este vandalizată cu pietre, cu cocteiluri molotov, iar întreaga arhivă a Parlamentului este arsă, "ca o consecinţă a planului comunist". Preşedintele Voronin a reacţionat spunând că aceste clădiri au fost date pentru o zi protestatarilor şi că nicio clădire, oricât ar fi fost de importantă, nu merita moartea unor persoane. 

Oleg Brega, organizatorul protestului, spunea la Realitatea TV că mulţimea a fost provocată de către oameni trimişi de comunişti, iar poliţia nu a intervenit în niciun fel. "Provocatorii erau bine pregătiţi, fiind reprezentanţi ai serviciilor secrete". 

România, acuzată că vrea unirea cu R.Moldova, fiind vinovată de proteste

Alte filme documentare care au prezentat în moduri diferite evenimentele din 7 aprilie sunt  "În apărarea Moldovei", un film de 28 de minute, al cărui autor este Alianţa Moldova Noastră (AMN), "Cutia neagră", al cărui autor nu este identificat, a fost promovat pe site-ul Partidul Liberal Democrat din Republica Moldova, şi de unii membrii ai PLDM, conform unor articole în mass media, "Imagini pe care nu le veţi vedea la M1", un film documentar de 36 de minute difuzat de JurnalTV şi nu în ultimul rând, imaginea protestelor din perspectiva comuniştilor în filmul "Atac asupra Moldovei!" de 58 de minute.

Autorul său este Constantin Starîş, cel care ar fi făcut filmul la comanda Partidului Comuniştilor al Republicii Moldova/ Autorităţilor Republicii Moldova. Un documentar în care se spune că provocatorii i-au atacat pe poliţiştii paşnici, folosind astfel o practică de instigare la violenţe.

Perspectiva evenimentelor este mult schimbată în documentarul lui Constantin Starîş în care se arată că singurii protestatari care au fost arestaţi erau cei băuţi şi drogaţi.

Valeriu Gurbulea, procurorul general, declara că 300 de poliţişti au fost răniţi, iar că scopul protestelor nu avea nimic în comun cu rezultatul alegerilor, ci ar fi fost doar un plan pus la cale de organizaţii din România. Vina a fost pusă pe seama organiţaziei "Noua Dreaptă - Noii golani" din România, care "consideră că toate rasele române trebuie unite" şi ar fi dorit restabilirea României Mari.

În film se spune că protestele au fost iniţiate de la Bucureşti, de oameni cu idei unioniste. "Se striga "UNIRE!", afişându-se harta României unite cu Moldova contemporană şi unele teritorii din Ucraina. Se scandau sloganuri româneşti şi unioniste.", menţionează autorul documentarului.

În viziunea din documentarul realizat la cererea comuniştilor, aceste acţiunii ale organizaţiei ar fi fost finanţate de guvernul din România. În material se susţine că a fost un atac fără precedent asupra resurselor informaţionale ale statului moldovean şi că, în acea perioadă, au venit spam-uri pe toate paginile din .md din partea României.

Cu privire la ştirile de la televiziunile bucureştene, realizatorii filmului declară că acestea ar fi comunicat informaţii neadevărate, neverificate, adică zvonuri, iar că Voronin a fost mirat când ar fi aflat de la televiziunile din România ca a părăsit ţara.

"Se vorbea cu bucurie despre o revoluţie la Chişinău, că puterea va fi răsturnată, iar preşedintele ţării a luat avionul şi a plecat în direcţia Moscovei. Am văzut acestea personal de la televizor- Fiind în cabinet" a spus Voronin. "Şi am văzut că totul era transmis de media românească. Care era scopul? Era evident. Dacă în ţară lipseşte preşedintele, lipseşte conducerea, respectiv, revoluţia a învins. Şi-a atins scopul.", continua el.

Filmul îi condamnă pe protestatarii care scandează "Basarabia, pământ românesc" şi spune că, în ziua de 7 aprilie, se pregătea deschiderea hotarului cu România, iar grupuri, de-o parte şi de alta a Prutului, erau gata să acţioneze. Întregul plan ar fi fost pus la cale de guvernul din România.

Vladimir Voronin, preşedintele de la acea oră al Republicii Moldova, afirma că "După ce mulţimea a pătruns în Preşedinţie, m-am mutat în clădirea Guvernului şi am lucrat acolo toată ziua şi toată noaptea. De acolo se efectua procesul de conducere a ţării, contactele cu toţi miniştrii, cu toţi conducătorii, inclusiv ministrul Apărării directorului serviciului de informaţii şi securitate. Nu a existat niciun moment de panică, nicio frică nicio tentativă de trădare. Nu a existat.".

Conform filmului, Voronin nu ar fi ordonat aplicarea forţei: "Cum putea fi oprită fără victime, fără pierderi o mulţime de 40 de mii de oameni, compusă în mare parte din tineri şi copii? Putea fi oprită doar printr-o metodă. Aplicarea forţei. Nu puteam să aleg această metodă, nici într-un caz, deşi scopul lor era de a provoca măsurile extreme. După care guvernarea deja nu se mai poate opri, adică nu mai poate evita utilizarea armelor. Acesta era scopul lor. De aceea am spus atunci: nicio clădire, oricât de importantă ar fi, nu merită ca să lipsim pe cineva de viaţă pentru a o proteja."

Voronin mai spunea: "Guvernarea nu împuşcă în propriul popor."

Consecinţele protestelor din 7 aprilie 2009

La un an de la protestele tragice din Moldova, ies la lumină mai multe aspecte, precum şi posibilii vinovaţi de moartea şi rănirea a zeci de tineri.

Premierul Vlad Filat a anunţat că au fost suspendaţi din funcţie 15 poliţişti care sunt bănuiţi că ar fi maltratat tinerii în timpul evenimentelor din aprilie 2009, de la Chişinău, iar alţii urmează să fie demişi.

Voronin: "Consider în continuare că protestele au fost o lovitură de stat"

Pe de altă parte, Vladimir Voronin continuă să afirme că ceea ce s-a întâmplat la 7 aprilie era planificat din timp, indiferent de ceea ce s-a întâmplat în alegerile din 5 aprilie. "Consider în continuare că aceasta a fost o tentativă de lovitură de stat, trebuie să clarifice organele competente din partea cui", a declarat Voronin, citat de pagina electronică a agenţiei Info-Prim Neo.

Fostul preşedinte moldovean a mai declarat că la 7 aprilie poliţia nu a intervenit pentru că viaţa copiilor este mai importantă decât nişte clădiri. El a explicat că singurul ordin pe care i l-a dat în acea zi fostului ministru de Interne Gheorghe Papuc a fost "să nu permită vărsări de sânge" şi a precizat că nemulţumirile care au apărut atunci trebuiau soluţionate "pe cale politică, nu cu forţa". Anterior, Vladimir Voronin afirmase că toate acţiunile întreprinse de forţele de ordine în aprilie au fost coordonate cu conducerea ţării.

Totodată, Voronin acuza autorităţile de la Chişinău că au legături mafiote şi intenţionează să unească ţara cu România.  "Nu mai este un secret pentru nimeni că cei care au preluat puterea sunt nişte gangsteri, înarmaţi cu o singură ideologie: să-şi vândă ţara, pământul, poporul", a declarat fostul preşedinte. "Noile autorităţi vor să unească ţara cu România, iar atunci "nu vor mai avea nevoie de Constituţie, Cod Civil sau presă independentă - Bucureştiul le are pe toate", a adăugat el.

Procurorul Igor Popa susţine că deocamdată nu există niciun temei pentru ca Voronin să fie audiat în calitate de suspect. "Singurii suspecţi în dosarul 7 aprilie sunt fostul ministru de Interne Gheorghe Papuc şi fostul comisar Vladimir Botnari", afirmă el.

Gheorghe Papuc: "În timpul protestelor din aprilie 2009 nu au avut loc acte de tortură"

Procuratura Generală a anunţat că în dosarul "7 aprilie" vor fi audiate mai multe persoane care deţineau funcţii de răspundere în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Printre cei care urmează să fie audiati în calitate de martori se numără şi premierul Vlad Filat, ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, ministrul Agriculturii, Valeriu Cosarciuc, consilierul municipal Oleg Cernei, liderul PNL, Vitalia Pavlicenco, vicepreşedintele PLDM Mihai Godea, fostul director al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Artur Reşetnicov, şi alţii.

Fostul ministru de interne al Republicii Moldova, Gheorghe Papuc, a fost pus sub urmărire penală de Procuratura Generală. Generalul Gheorghe Papuc şi fostul comisar general de poliţie din Chişinău, Vladimir Botnari, sunt anchetaţi de Procuratură în legătură cu evenimentele din aprilie 2009. Cei doi sunt acuzaţi de neglijenţă în serviciu soldată cu consecinţe grave.

Fostul ministru de Interne al Republicii Moldova Gheorghe Papuc, audiat pentru a doua oară de procurori, a declarat că toate ordinele primite de poliţie la 7 aprilie au fost date de fostul preşedinte Vladimir Voronin, relatează PRO TV Chişinău. "Atunci am luat o decizie corectă să nu folosim armele de foc. Astfel, am prevenit vărsare de sânge în rândul protestatarilor", a declarat el, potrivit ediţiei electronice a publicaţiei Jurnal de Chişinău.

Gheorghe Papuc a subliniat că, atât timp cât a fost ministru, nu a admis acte de tortură."Nici în timpul protestelor din aprilie 2009 nu au avut loc acte de tortură", a spus el, adăugând că decizia de a se evita vărsările de sânge şi de a nu folosi armele de foc a fost luată de fostul preşedinte Vladimir Voronin. "Nimeni nu a avut de suferit în urma utilizării armelor de foc", a precizat el.

Vlad Filat, liderul liberal-democraţilor, chemat şi el la audieri, susţinea că la 7 aprilie 2009 a avut loc o revoltă a tinerilor, care a fost exploatată ulterior în interesul PCRM, cu ajutorul unor persoane care au alimentat protestele . "Au existat cu certitudine provocatori care au fost gestionaţi. Eu i-am văzut foarte bine, am stat între poliţişti şi între manifestanţi. Mă miră faptul că aceşti provocatori nu au fost încă identificaţi", a spus el.

Abuzul asupra femeilor protestatare

Poliţiştii ghidaţi de conducerea comunistă nu au ţinut cont că printre protestatari s-au aflat şi tinere femei, pe care aceştia le-au arestat, le-au bătut cu pumnii şi picioarele şi le-au pus să se dezbrace în faţa lor. Într-o investigaţie realizată de Ziarul de Gardă intitulată "Judecătorul din iad (V): 7 aprilie - fete torturate" câteva femei povestesc ce li s-a întâmplat după gratiile comuniste.

Oxana Radu este una dintre victimele protestelor din 7 aprilie. Oxana Radu a fost arestată în seara zilei de 7 aprilie 2009 şi dusă la Comisariatul General de Poliţie Chişinău unde a fost ţinută în detenţie timp de mai bine de 40 de ore, fără să aibă dreptul să dea un telefon sau să-şi cheme un avocat. Fata a fost pusă să se dezbrace într-un loc în care erau prezenţi numai oameni ai legii. La un an de la aceste maltratări, poliţiştii în cauză au fost identificaţi.

Moartea lui Boboc

Valeriu Boboc, de 23 de ani, a fost găsit mort în noaptea de 7 spre 8 aprilie. Mai mulţi martori susţineau că a fost omorât în bătaie de poliţişti, lucru negat cu vehatemenţă de autorităţi. În iulie 2009, Procuratura generală anunţa că "tânărul a suferit o intoxicaţie cu o substanţă deocamdată necunoscută".

La un an de la moartea lui Boboc, presa din Republica Moldova a început să ofere informaţii prin care se încearcă aflarea adevărului. Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, şi primarul Capitalei, Dorin Chirtoacă, au prezentat imagini video inedite care ar demonstra că tânărul Valeriu Boboc, decedat în timpul evenimentelor din aprilie 2009, a fost ucis în bătaie de forţele de ordine, scrie „Timpul“, citat de Mediafax.

Tânărul se numeşte Damian Hâncu şi ar fi dispus să depună mărturie. 

Chirtoacă, a mai spus că a identificat, în înregistrările camerelor de supraveghere de la Guvern, oficiali din fosta, dar şi din actuala conducere a Ministerului moldovean de Interne, printre persoanele implicate în violenţele din 7 aprilie. El susţine că l-a identificat pe fostul ministru adjunct Valentin Zubic printre persoanele prezente în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009 în Piaţa Marii Adunări Naţionale , el fiind văzut în mai multe secvenţe.

Tot primarul Chişinăului a afirmat, într-o conferinţă de presă, că Ministerul de Interne a fost implicat total în manifestaţiile postelectorale care au avut loc în aprilie anul trecut.

Preşedintele Partidului Liberal Democrat din Republica Moldova (PDLM), Vlad Filat, a declarat, pentru Unimedia.md, că ştie cine l-a ucis, pe tânărul Valeriu Boboc, în protestele din 7 aprilie 2009, din centrul Chişinăului.

Pe de altă parte, fostul preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a făcut unele declaraţii şoc, la Pro TV Chişinău, spunând că Valeriu Boboc a fost lovit şi aruncat de la geamul Parlamentului. Totuşi, jurnalistul moldovean Tudor Darie, care a relatat din stradă evenimentele de anul trecut de la Chişinău, afirma că tânărul aruncat pe geamul Parlamentului de la Chişinău ar putea fi Ion Ţâbuleac, nu Valeriu Boboc, întrucât acesta nu ar fi prezentat leziuni corporale care să ateste asta. Pe cadavrul lui Boboc s-au găsit doar urmele unor lovituri.

Poliţia a agresat cel puţin 300 de protestatari din totalul celor aproximativ 700 de persoane reţinute în urma protestelor din 7 şi 8 aprilie, potrivit unui raport lansat de Fundaţia Soros-Moldova. Printre persoanele reţinute s-au numărat şi 82 de minori. Poliţiştii au încălcat atât legislaţia naţională, cât şi pe cea internaţională, prin interogarea persoanelor deţinute în lipsa unui avocat. Membrii familiilor erau anunţaţi cu întârziere şi de multe ori primeau informaţii false.