VIDEO Criză în Justiţie. Protest al magistraţilor din Bucureşti

Protest magistraţi la Palatul de justiţie din Bucureşti FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Magistraţii au protestat luni din nou în stradă faţă de refuzul Guvernului PSD-ALDE de a abroga integral ordonanţa de urgenţă a lui Tudorel Toader privind legile justiţiei. Aceştia susţin că aceste OUG promovate de Guvern afectează independenţa Justiţiei şi statul de drept.

Zeci de magistraţi protestează luni seară pe treptele Palatului de Justiţie din Bucureşti, faţă de refuzul Guvernului de a abroga integral Ordonanţa de Urgenţă nr.7/2019. Peste drum, se află un grup de protestatari #rezist care îi susţin pe magistraţi.

Protestul s-a desfăşurat în linişte, iar magistraţii au purtat coli de hârtie cu mesaje precum "Stop ordonantelor date peste noapte", "Independent magistrates=Independent Europe", după cum informează Hotnews.

"Secţia pentru anchetarea magistrailor este un parchet paralel. Nu este in subordinea procurorului general. Este evident că este o presiune din partea politicienilor. Dacă nu ar fi o presiune, de ce ne-am afla aici?", a declarat un procuror de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 2, potrivit sursei citate.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a decis în Adunarea generală de luni, să-şi menţină activitatea suspendată două ore zilnic, în intervalul 08:00 – 10:00, până pe 31 martie 2019, anunţă instituţia printr-un comunicat de presă.

„Adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, întrunită la data de 11 martie 2019, a decis susţinerea poziţiei publice a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii exprimată la data de 08.03.2019 cu privire la modalitatea de modificare a legilor justiţiei", se arată într-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Astfel, procurorii au decis menţinerea măsurii de suspendare a activităţii Parchetului, cu excepţia cazurilor urgente, în intervalul 08:00 – 10:00, până pe 31 martie 2019.

Magistraţii din Capitală şi din alte oraşe din ţară au anunţat că vor continua protestele faţă de modificările repetate ale legilor justiţiei prin ordonanţe de urgenţă, cerând abrogarea în totalitate a OUG 7. Judecătorii şi procurorii susţin că aceste modificări intempestive aduc atingere independenţei justiţiei şi separaţiei puterilor în stat, cerând eliminarea prevederilor cu privire la Secţia specială de investigare a magistraţilor, prevederi ce au rămas în lege după abrogarea mai multor articole din OUG 7.

„Sistemul de justiţie şi cetăţenii au nevoie de stabilitate şi de cooeprare loială între decidenţi şi beenficiari, nu de măsuri controversate, luate în grabă, improvizat cu periclitarea independenţei justiţiei. Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie este o instituţie de natură să creeze incertitudine în sistemul judiciar şi care a fost înfiinţată fără o consultare reală a magistraţilor. Din contră, un număr de aproximativ 4.000 de magistraţi în mod individual, cât şi plenul CSM, au emis opinii şi avize negative faţă de legea de înfiinţare a acestei secţii”, se arată într-un comunicat al magistraţilor prin care şi-au expus motivele de protest. 

Faţă de protestul magistraţilor şi-au exprimat solidaritatea atât cetăţenii simplii care au ieşit în stradă, dar şi actorii sau personalităţile din mediului academic. Comunitatea academică de la Iaşi cere implicarea civică în apărarea valorilor statului de drept. Într-o petiţei online, semnată de istoricul Flavius Solomon, aceştia susţin că OUG7 „aduce grave atingeri independenţei justiţiei şi separaţiei puterilor în stat”, subliniind că „atacul asupra justiţiei reprezintă începutul alunecării României către un sistem oligarhic, iliberal, în care întreaga putere va aparţine unui grup restrâns de persoane”.

În acest context, aproximativ 30 de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai curţilor de apel au solicitat luni Consiliului Superior al Magistraturii să ia măsuri în legătură cu formele radicale de protest ale unor magistraţi. Deşi susţin că sunt nemulţumiţi de schimbările elgislative din domeniul justiţiei, aceştia nu sunt de acord ca „aceste manifestări să aibă forme de pactizare cu politicul sau să îndemne, fie şi tacit, la revolte publice”. 

În răspuns la această scrisoare, principalele asociaţii ale magistraţilor consideră delimitarea faţă de protest a preşedinţilor Curţilor de apel drept un demers insignifiant şi fără mandat. „Delimitarea de proteste a unui număr de 31 de preşedinţi sau vicepreşedinţi de curţi de apel, respectiv 30 de preşedinţi sau vicepreşedinţi de tribunale, reprezentând 1,3% din judecătorii din România, respectiv 0,8% din magistraţii români, fără a avea mandate de reprezentare din partea colegilor lor, constituie un demers insignifiant, fără influenţă asupra majorităţii judecătorilor şi procurorilor din România. Opinia unui preşedinte de instanţă, care are rol exclusiv administrativ într-o instanţă, nu are o valoare mai mare decât opinia unui simplu judecător, între judecători neexistând subordonare ierarhică”, se arată într-un comuniact semant de cele trei principale asociaţii ale magistraţilor.

Secţia pentru judecători a CSM s-a întâlnit luni, 11 martie, într-o şedinţă de urgenţă, de la ora 14.00, pentru a lua în discuţia apelurile lansate de preşedinţii şi vicepreşedinţii de curţi de apel şi de tribunale, cu privire la oprirea protestelor din justiţie.

La rândul lui, liderul PSD, Liviu Dragnea a declarat că nu înţelege motivul protestelor magistraţilor. „Şi eu îi sprijin pe magistraţi cu toate puterile mele. Nu văd de ce nu i-aş sprijini. Nu am făcut absolut nimic împotriva magistraţilor, nici eu, nici PSD. Am sprijinit magistraţii, pensiile. Care justiţie să fie subordonată?", a declarat luni Liviu Dragnea.