Exclusiv Un cunoscut istoric condamnă apariția versurilor legionare în Catedrala Neamului: „Nu este o scăpare”. Reacția Patriarhiei
0Dorin Dobrincu, istoric specializat în rezistența anticomunistă din România, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cine e principalul responsabil și care sunt urmările după ce corul de copii al Patriarhiei a interpretat o melodiecu semantică legionară, în Catedrala Națională.
Ziua Clerului Militar a fost sărbătorită, joi, 30 noiembrie, la Catedrala Națională, printr-un Te Deum, oficiat de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal, însă evenimentul a fost întinat de o eroare uriașă. Astfel, corul de copii al Patriarhiei a interpretat un imn legionar, în Catedrala Națională, de Ziua Clerului Militar, iar clipul a fost postat de agenția de știri a Patriarhiei. La acest eveniment au fost prezenți, potrivit agenției Basilica, Ministrul Apărării, dar membri ai Familiei Regale, șeful Statului Major, numeroși preoți militari, dar și alți numeroși invitați.
Un gest scandalos
„Adevărul” a discutat pe această temă cu istoricul, Dorin Dobrincu, specialist în rezistența anticomunistă din România. Expertul consideră că este vorba de un gest scandalos și a explicat și în ce măsură poate fi vorba despre o eroare umană sau, așa cum spun cei care încearcă să scuze greșeala organizatorului, ar trebui privit ca și corul Tronos Junior ar fi interpretat orice alt cântec patriotic. În opinia sa, greșeala cade pe umerii dirijorului și a supervizorului.
„Ceea ce s-a întâmplat în Catedrala din București este un gest scandalos, neîndoielnic. Și nu este în niciun caz o întâmplare, o scăpare. Alegerea aparține dirijorului și persoanelor care supervizează repertoriul. Pe diverse website-uri, dar și pe YouTube pot fi găsite și alte imnuri care utilizează versuri ale lui Radu Gyr sau atribuite lui (cum pare să fie cazul și aici), cu accente religioase, dar cu conotații ideologice. În gestionarea acestui curent de revalorizare a producțiilor extremiste cred că este nevoie, în primul rând, de discernământ”, spune istoricul.
Gestul este unul ofensator pentru victimele fascismului, dar dăunează grav și democrației, consideră Dorin Dobrincu.
„Găsesc că este ofensator pentru victimele fascismului și distructiv pentru democrație ca ideile unei mișcări totalitare, cum a fost cea legionară, să fie promovate în spații publice. Avem nevoie de perspective critice care să consolideze democrația, nu de apologii pioase sau patriotarde care, în fapt, o subminează. Afirmația mea este valabilă și în privința curentului care glorifică scriitorii ce au slujit totalitarismul comunist”, mai spune Dobrincu.
Implicații serioase
El a explicat și cum ar putea fi prevenite pe viitor astfel de întâmplări și cum ar trebui să se raporteze la ele instituțiile statului, societatea și opinia publică.
„Cazul în discuție vine din interiorul Bisericii Ortodoxe, dar, prin implicații, privește întreaga societate românească. Consider că este nevoie de o poziționare instituțională neechivocă din partea Patriarhiei. Din partea opiniei publice au existat reacții prompte și coerente, unele venind chiar din partea credincioșilor, ceea ce mi se pare demn de apreciat. Reacțiile din societate pot obliga instituțiile și organizațiile să fie mai atente și să ia măsuri pentru prevenirea unor asemenea derapaje”, adaugă Dobrincu.
Versurile i-ar fi fost atribuite greșit lui Radu Gyr
Dragoș Ursu, istoric la Muzeul Național al Unirii de la Alba Iulia, susține că informația apărută în spațiul public potrivit căreia imnul legionar cântat de copiii de la corul Tronos Junior ar fi una greșită. În realitate, spune istoricul, poezia pe versurile căreia a fost compus imnul ar fi creație a maicilor de la Diaconești și este parte a primului album de colinde al mănăstirii (2007), ce interpretează muzical poezii și colinde din închisori.
„Fact-checking memorial: Radu Gyr nu este autorul poeziei «Avem o țară». Poezia, creație a maicilor de la Diaconești, este parte a primului album de colinde al mănăstirii (2007), ce interpretează muzical poezii/colinde din închisori. Cel mai probabil, această suprapunere (printre poeziile cântate de maici se numără și creații ale lui Gyr) este sursa atribuirii greșite a poeziei «Avem o țară» , care apare pe toate site-urile ca având-ul pe Radu Gyr drept autor. De altfel, penultima strofă a poeziei indică faptul că e o creație contemporană (post-, comunistă): «Avem un Rai de sfinți în temniți dați la moarte, Și aruncați în groapa neștiuți, Dar astăzi dând pământul la o parte. Ies moaște sfinte-n zeghe grea de deținuți»”, susține istoricul.
Pe Facebook, el a comentat acest subiect: „Confuzia a început de la acest album - https://ro.scribd.com/doc/47005537/Imn-Mortilor-Versuri-CD. Care cuprinde, in mare parte, creații ale lui Radu Gyr (paternitatea e precizată, acolo unde e cazul). Alături de creațiile lui Gyr sunt și câteva poezii nesemnate, ce aparțin mănăstirii. Probabil, atribuirea eronată (cum apare pe net) a venit și din faptul că orizontul semantic al poeziei rezonează aproximativ cu alte creații din album. De altfel, poezia «Avem o țară» nu apare în antologiile creațiilor lui Radu Gyr și nu am găsit o nici in cercetările mele dedicate represiunii comuniste, unde am dat și peste poezii nepublicate ale lui Gyr. Revin, de asemenea, la faptul că textul poeziei - penultima strofă - ne arată că e o creație post-decembristă: «Avem un Rai de sfinți în temniți dați la moarte, Și aruncați în groapa neștiuți, Dar astăzi dând pământul la o parte, Ies moaște sfinte-n zeghe grea de deținuți». Acel astăzi se referă la dezgropările din anii 90-2000 ale mormintelor foștilor deținuți politici, care au fost cinstiți ca «sfinți ai închisorilor», a scris el. Concluzia sa este că poezia este una neologionară și nu îi aparține lui Gyr. „Poezia e din același registru semantic. Discutam strict paternitatea.”
Reacția Patriarhiei
„Facem precizarea că textul poeziei care a stat la baza interpretării amintite nu promovează în niciun fel elemente ale vreunei doctrine politice totalitare. Prin urmare, contextul redării cântecului exclude orice interpretare tendențioasă. Încercarea de a asocia Biserica Ortodoxă Română cu ideologiile extremiste este una total lipsită de temei, mai ales că Patriarhia Română a exprimat, în repetate rânduri, delimitarea fermă de orice fel de mișcări care promovează ura și violența, xenofobia și rasismul, care sunt contrare învățăturii și credinței creștine”, a reacționat Patriarhia Română.
Instituția precizează că interpretarea piesei care are la bază textul poeziei „Avem o țară” nu poate fi asociată cu vreun cult sau omagiu adus ideologiilor totalitare, nici prin conținut, nici prin intenție. „Patriarhia Română este conștientă de prevederile legale în vigoare și le respectă întru totul. De aceea, considerăm că prin interpretarea eronată a adevăratei intenții – aceea de a utiliza un text cu un mesaj patriotic și religios – se continuă o campanie de asociere forțată a imaginii Bisericii Ortodoxe Române cu doctrine politice străine de învățătura de credință pe care aceasta o propovăduiește”, mai arată Patriarhia.
Se încarcă comentariile...
