Povestea de Hollywood a dascălului român care a înfruntat singur colosul sovietic. „A urcat toate treptele iadului”
0Decizia istorică a Ucrainei de elimina „protecția” pentru limba moldovenească este explicată de politologul Dorin Popescu. Expertul laudă contribuția lui Nicolae Gârșcan, unul dintre cei care au luptat în trecut pentru acest lucru.
Rada Supremă a Ucrainei a adoptat proiectul de lege 14120 privind introducerea de amendamente la anumite legi în legătură upgradarea traducerii oficiale a Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare. Proiectul de lege a fost votat la începutul lunii decembrie de 265 de deputați și a fost transmis, spre promulgare, președintelui Ucrainei.
De ce e importantă decizia Ucrainei
Prin această lege, Ucraina actualizează, de facto, lista limbilor care beneficiază de protecție în baza Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, spune politologul Dorin Popescu. El explică și că legea are ca obiectiv armonizarea legislației ucrainene cu traducerea oficială actualizată a Cartei și clarificarea limbilor cărora li se aplică mecanismele de protecție.
Într-o postare emoționantă pe Facebook, Popescu îl elogiază pe Nicolae Gârșcan, despre care spune că „a ținut în viață templul limbii române când toți ceilalți l-au stins”.
„Salut decizia autorităților ucrainene de a elimina „limba moldovenească” din lista limbilor protejate și de a recunoaște astfel denumirea corectă, „limba română”, pentru întreaga comunitate românească din Ucraina, inclusiv pentru acea parte a ei care continuă să se autoidentifice, eronat, drept «moldovenească»”, scrie Popescu, amintind decizia Radei Supreme a Ucrainei.
Pentru România, legea e importantă deoarece elimină „limba moldovenească” din lista limbilor protejate și de a recunoaște astfel denumirea corectă, „limba român”, pentru întreaga comunitate românească din Ucraina, inclusiv pentru acea parte a ei care continuă să se autoidentifice, eronat, drept „moldovenească”.
„Conform notei explicative la proiectul de lege al Ucrainei „Privind modificările aduse anumitor legi ale Ucrainei în legătură cu actualizarea traducerii oficiale a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare”, „se propune eliminarea limbii moldovenești din lista limbilor cărora Ucraina se angajează să aplice prevederile Cartei în legătură cu recunoașterea limbii române ca limbă de stat a Republicii Moldova (la 22 martie 2023, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea privind recunoașterea limbii române ca limbă de stat, conform căreia termenii «limbă moldovenească», «limbă de stat» și «limbă oficială» din legislația moldovenească au fost schimbați în termenul «limbă română»)”, adaugă Popescu.
Eroul care i-a înfruntat singur pe sovieticii din Moscova și Kiev
Mai departe, acesta explică și de ce insistă asupra unor aspecte care, la prima vedere, cel puțin, pot să pară mai degrabă tehnice. Și tot aici el laudă contribuția și munca eroului Nicolae Gârșcan, complet necunoscut în România.
„Pentru că avem, în sfârșit, oportunitatea de a înțelege valoarea excepțională a străduinței unor lideri politici și a unor oameni simpli din Republica Moldova, România și Ucraina, de a demonta minciuna ideologică privind existența unei așa-numite «limbi moldovenești». Lideri politici responsabili din Republica Moldova au readus acasă, peste Prut, definitiv în 2023, limba română, iar efortul acestora produce acum efecte juridice și în Ucraina. Însă cei care au dus cu adevărat greul împotriva mecanismului sovietic și post-sovietic care a cultivat minciuna «limbii moldovenești» au fost oamenii simpli. Unul dintre aceștia a fost Nicolae Gârșcan, român, învățător din nordul Basarabiei, regiunea Cernăuți, Ucraina. El a știut înaintea multora adevărul. El s-a luptat cu un întreg sistem represiv pentru adevăr. Când toți ceilalți tăceau”, mai adaugă el.
Dorin Popescu are și un mesaj special, profund emoționant, pentru eroul care și-a dedicat viața luptei românilor.
„Tu, Nicolae Gârșcan, privești din cer cum țări întregi se încumetă acum să meargă pe drumul pe care tu atunci ai mers singur. Și alții ca tine, tot singuri. Tu ai ținut în viață templul limbii române când toți ceilalți l-au stins. Tu; și alții ca tine; puțini; și singuri. Acum nu mai ești singur, Nicolae! Iar «nebuni» se dovedesc a fi ceilalți, cei care au încercat să te pună în genunchi și (deși mulți și puternici) nu au reușit”, a mai scris Popescu.
Portret de erou
În continuare, el schițează portretul eroului despre care a scris pe larg în „Glasul Bucovinei”, publicație editată de Institutul Cultural Român.
„Nicolae Gârșcan a fost un învățător român modest din Coșuleni/Mămăliga, frumoasă localitate românească din nordul Basarabiei, aflată în estul regiunii Cernăuți, la frontiera actuală dintre Ucraina și Republica Moldova, la punctul de trecere a frontierei Mămăliga (Ucraina) – Criva (Republica Moldova). A trăit coșmarul URSS în Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, în primele decenii ale experimentului sovietic. A făcut din rezistența împotriva URSS proiectul său de viață. S-a revoltat împotriva introducerii alfabetului chirilic în școală, în anii cei mai duri ai sovietizării comunității românești din teritoriile incluse în textele ultimative ale Guvernului URSS din 1940. A cerut insistent ca în actul său de identitate să îi fie menționată naționalitatea de român, în pofida tristei tradiții locale din fostul raion Noua Suliță, care, spre deosebire de tot restul regiunii Cernăuți, în siajul ideologic al comuniștilor moldoveni, impusese deja narațiunea locală a poporului moldovean și a naționalității de moldovean. Nicolae Gârșcan devenea astfel singurul român din Coșuleni; sau printre puținii... Povestea vieții acestuia a respirat sub semnul paradigmatic al credințelor asumate la limita tragicului”, mai spune Popescu.
De altfel, potrivit spuselor sale, povestea eroului este una demnă de un box-office mondial. Nici amenințările și nici torturile la care a fost supus de ocupanții sovietici nu l-au făcut să renunțe.
„O poveste demnă de roman și de mari proiecții cinematografice, de box-office mondial, cu ingrediente de dramă cinematografică absolută. Viața acestuia s-a consumat în termenii unei lupte imposibile cu sistemul sovietic, căruia nu îi recunoștea nici legitimitatea, nici supremația. Între bornele ei – cruci și credințe; o viață cu un întreg sistem sovietic de represiune care îl strivește, cu o rezistență probată ilimitat în răscrucile morții, cu largi detenții în estul întunecat al Rusiei, cu procese penale intentate acestuia pentru a-și renega public credințele, cu diagnostice mincinoase de alienare date de satrapii comuniști, cu lungi internări și detenții obligatorii în unități psihiatrice, cu presiuni și minciuni ale sistemului menite a-i terfeli și denigra numele în comunitate, cu renegări și temnițe, cu procese publice împotriva sistemului, urmăriri și supravegheri ca în marile filme hollywoodiene, corespondențe interzise cu frații români din diaspora, tablouri ale eroilor interziși în firida pereților casei, experimente inumane în pușcăriile iadului, o moarte suspectă cu otrăvire «accidentală» în pădurea natală etc. Împotriva lui Nicolae Gârșcan, umil dascăl român de țară din Coșuleni/Mămăliga, sistemul bolșevic/sovietic și-a instrumentalizat cele mai odioase mijloace de tortură”, mai arată Popescu.
Torturat, dar nu învins
Sovieticii l-au torturat, dar au sfârșit prin a fi învinși de Nicolae Gârșcan, peste decenii. Urmașii sovieticilor de la Moscova, Kiev sau Chișinău nu pot decât să constate propriul eșec.
„Împotriva sistemului bolșevic/sovietic, rezistând tuturor mijloacelor sale de tortură, presiune, intimidare și șantaj, Nicolae Gârșcan, umil dascăl român de țară din Coșuleni/Mămăliga, a ridicat un templu mai puternic decât morțile trimise zilnic înaintea lui de către torționarii comuniști. Cu o putere dată de credința sa uriașă în România, credință cultivată în familie și prin lecturi, dascălul de țară Nicolae Gârșcan s-a luptat cu tot regimul sovietic, cu mentalitățile și instrumentele lui feroce, cu slugile și oportuniștii săi, cu tortura permanentă, cu tăcerile vinovate ale celorlalți, cu renegarea sa dureroasă de către o comunitate captivă ideologic și mental etc. În 2023, Nicolae Gârșcan a mai învins o dată regimul sovietic, precum și urmașii acestuia de la Moscova, Kiev sau Chișinău: în noiembrie 2023, Guvernul Ucrainei a adoptat o decizie privind utilizarea conceptului de «limba română» în loc de «limba moldovenească» pe tot teritoriul Ucrainei, iar în decembrie 2024 executivul de la Kiev a aprobat un proiect de lege prin care propune înlocuirea limbii «moldovenești» cu limba română în lista internațională propusă de Ucraina în Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare (lista limbilor protejate pe teritoriul Ucrainei)”, evidențiază politologul.
Nicolae Gârșcan a îndrăznit atunci când mulți alți români au colaborat cu sovieticii să se opună. Și a făcut-o fățiș. Vizionar, el a afirmat hotărât că limba „moldovenească” era o invenție a sovieticilor din Moscova și Kiev care au jonglat apoi cu Bucovina.
„Cu jumătate de veac înainte de aceste decizii, el, Nicolae Gârșcan, știa; știa că limba «moldovenească» este o invenție: știa că adevărul va triumfa; badea Nicolae s-a bătut cu un sistem întreg, toată viața sa, pentru acest adevăr. Și a învins acest sistem diabolic chiar și din mormânt. Nicolae Gârșcan a urcat toate treptele iadului fără ca templul său să își stingă vreodată lumina, fără ca pașii săi să alunece de pe trepte”, este mesajul emoționant scris de Dorin Popescu.
Se încarcă comentariile...
