Exclusiv Războiul comercial SUA-UE. Cine pierde mai mult și ce soluție magică există: „Știți ce ar face un CEO?” ANALIZĂ
0SUA și Uniunea Europeană sunt în pragul unui război comercial. Experții consultați de „Adevărul” cine va avea cel mai mult de pierdut, dacă vor merge mai departe cu acest război.

Ziua de 2 aprilie, numită de Donald Trump „Ziua Eliberării”, ar putea să intre în istorie ca ziua declanșării unui mare războiului comercial. Un război comercial lansat inițial împotriva Canadei, Mexicului și Chinei, dar care vizează și Europa. Apoi, al doilea pas al lui Trump a fost aplicarea unor tarife universale pentru oțel și aluminiu și apoi pentru mașini, vizată fiind și Uniunea Europeană.
Se anunță un război comercial dur
Peste Atlantic, la Bruxelles, Comisia Europeană a promis că va răspunde cu aceeași monedă. Cum va arăta un posibil război comercial între SUA și Uniunea Europeană explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, politologul Raluca Moldovan, de la Universitatea Babeș-Bolyai, economistul Liviu Deceanu, de la aceeși universitate, și fostul bancher Radu Georgescu, Managing Partner la CFO Network, firma specializată în contabilitate, audit, taxe și analiza financiară.
Din perspectiva politologului, războiul comercial nu va duce la nimic bun. Din contră, spune Raluca Moldovan.
„Ca orice alt război, fie el comercial sau militar, un adevărat câștigător nu există. Personal nu cred că se va declanșa un adevărat război comercial între cele două entități precum a fost cel dintre China și Statele Unite în vremea primului mandat al președintelui Trump. Venim dintr-o perioadă dificilă atât pentru economiile naționale cât și pentru piețele financiare internaționale. Problemele aduse de pandemia de COVID-19 pentru lanțurile globale de aprovizionare și scumpirea prețurilor la energie în urma războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu au pus o presiune inflaționistă foarte mare pe toate economiile lumii, iar băncile centrale au fost nevoite să acționeze ferm prin creșterea dobânzilor de referință, mai simplu spus, prin creșterea costului împrumuturilor pentru a reduce cererea și a duce inflația spre țintele lor”, spune experta.
Toată lumea pierde
Astăzi, în marile economii ale lumii, lupta cu inflația pare câștigată, dar retorica belicoasă a administrației Trump este generatoare de foarte multă incertitudine, iar investitorii globali sunt nevoiți astăzi să fie foarte precauți când vine vorba de alocarea capitalului, adaugă Raluca Moldovan. „Am văzut în ultimele luni în piețele internaționale de capital ce înseamnă incertitudinea investitorilor și cum piața include in preț potențialele decizii ale administrației Trump. Un război comercial, adică scumpirea tuturor produselor care ajung în piețele celor doi «combatanți», va reaprinde fricile consumatorilor și a investitorilor cu privire la un nou val inflaționist”, susține experta.
În opinia sa, Donald Trump greșește atunci când insistă pentru aceste tarife, iar faptul că Rezerva Federală are o atitudine rezervată e o dovadă în plus.
„Oricât ar încerca administrația Trump și oamenii săi să convingă publicul american că aceste «tarife» sunt o «reducere a taxelor» adevărul e cu totul altfel, iar atitudinea prudentă a Rezervei Federale ne indică acest lucru. Iar acum, într-o perioadă de maximă incertitudine politică și socială în lumea occidentală, ultimul lucru de care au nevoie SUA sau UE este un nou val inflaționist și o îngreunare, dacă nu chiar o rupere a relațiilor economice dintre cei doi aliați”, dezvoltă ideea Raluca Moldovan.
Și democrații lui Biden i-au taxat pe europeni
În 2022, administrația Biden apela la legi protecționiste, precum Legea privind Reducerea Inflaţiei (IRA), iar războiul comercial dintre SUA și Uniunea Europeană a fost foarte aproape să se declanșeze. Raluca Moldovan consideră că măsurile lui Joe Biden nu se compară cu cele gândite de Trump. Protecționismul a fost mereu o practică economică folosită de state pentru a-și proteja interesele economice regionale sau pentru a-și apăra industrii sau sectoare strategice pe care respectivele state le consideră vitale pentru strategia lor națională, mai amintește ea:
„Știm din istorie că Statele Unite s-au ridicat pe umerii «titanilor industriei», iar sectoarele industrial și manufacturier au reprezentat stâlpul de temelie al economiei americane pentru mai bine de un secol. Astăzi, puterea economica a Statelor Unite nu se mai află preponderent în sectorul manufacturier, ci în cel al serviciilor. Finanțele și puterea de a produce tehnologie de ultimă oră la cel mai înalt nivel al calității reprezintă azi grosul puterii economice ale Statelor Unite. Băncile de pe Wall Street, fondurile de investiții, giganții tech din Silicon Valley sunt adevărații „powerbrokers”, în timp ce, din cauza globalizării, sectorul manufacturier american a început să încetinească, să devină un „laggard” cum se spune printre analiștii macroeconomici, potrivit analistului macroenonomic Mihai Ivanov. Comerțul cu adevărat liber, adică nerestricționat de nicio reglementare sau taxă vamală nu există, și și dacă ar exista ar însemna pierderea avantajelor competitive a multor națiuni sau blocuri comerciale.”
„Atractivitatea pieței UE este dată de aspectul normativ”
Aici, Raluca Moldovan dă și un exemplu: „Uniunea Europeană este cea mai mare și bogată piață din lume, deși PIB-ul acesteia este sub cel al SUA sau China, atractivitatea pieței UE este dată de aspectul normativ. Legile și reglementările pe care o țară sau companie trebuie să le respecte ca să poată comercializa pe piața UE, deși pentru mulți acestea par mai degrabă o povară inadmisibilă, ele reprezintă de fapt certitudinea și garanția unei concurențe loiale, a unei predictibilități și a unui standard de calitate nemaiîntâlnit în lume. Uniunea nu acceptă toate produsele din toate țările lumii doar pentru a avea volum comercial, ci se asigură că aceste produse sau servicii îndeplinesc standardul de calitate dorit de consumatorii din piața europeană. Aceste reglementări menite să protejeze consumatorul sunt în felul lor, niște legi protecționiste.”
Pe de altă parte, deși administrația Bidean a a avut exagerările sale, este departe de administrația Trump din punct de vedere al abordării de business.
„Referitor la acțiunile administrației Biden, aici vă pot spune că în business, unul dintre cele mai importante lucruri este prezentarea bunului sau a serviciului, «marketingul» acestuia. Nu țin minte să-l fi văzut pe președintele Biden amenințând în stânga și dreapta, pe toți partenerii comerciali ai SUA cu «tarife» punitive și să prezinte asta electoratului american ca pe o mare victorie și o recăpătare a suveranității economice a SUA din „ghearele” marilor exploatatori (UE, Canada, Mexic, Regatul Unit etc.). Cum spunea într-un podcast fostul Prim-Ministru al Regatului Unit John Major: «Negocierea înseamnă să dai ceva ca să primești ceva», contează foarte mult exprimarea și formularea într-o negociere, iar amenințările actualei administrații diferă total de abordarea diplomatică a predecesoarei, și acest lucru se vede clar în atitudinile adoptate de UE, Canada și, foarte surprinzător, de China, Japonia și Coreea de Sud. Cu toate acestea cred că relațiile economice bilaterale dintre UE și SUA vor continua, niciuna dintre aceste entități nu își permite să abandoneze piața celeilalte, plus ca este vorba aici și despre vechea alianță transatlantică”, susține Raluca Moldovan.
Cum ar putea să riposteze europenii
Experta a vorbit și despre ceea ce anunță o parte a presei din SUA și Europa de Vest că ar putea fi o ripostă europeană în care ca ultimă soluție, UE ar putea miza pe instrumentul anti-coerciție.
„Nu credeam vreodată că voi vedea aceste zile când aliații care ar trebui să stea umăr la umăr împotriva dictatorilor și tiranilor care ne vor distruși, ajung să se certe și să acționeze unul împotriva celuilalt, dar la urma urmei asta este natura relațiilor internaționale. Mecanismul anti coerciție permite Uniunii Europene să răspundă împotriva măsurilor comerciale sau fiscale ale unei țări terțe menite să destabilizeze piața europeană sau să schimbe politicile agreate la nivel european. Este pur și simplu un instrument de ripostă al Uniunii Europene împotriva practicilor altor țări considerate de aceasta ca fiind coercitive. Dacă e să operăm cu conceptul de „război comercial”, gândiți-vă la acest instrument ca la o armă dintr-un război convențional cu care agresatul răspunde împotriva agresorului. Uniunea Europeană poate să riposteze împotriva deciziilor administrației Trump prin diferite taxe vamale, mergându-se chiar până la potențiala interzicere a anumitor firme de a opera pe teritoriul UE sau a embargoului, dar să sperăm ca nu se va ajunge acolo. Ca într-un război convențional, obiectivul principal nu este distrugerea inamicului, ci distrugerea capacității sale operaționale, mai simplu, dai unde doare cel mai tare și de unde vin toți banii pentru economia de război. Evident că nu suntem la război cu SUA, dar folosind această analogie este foarte ușor să vedem unde este acel călcâi al lui Ahile”, completează Raluca Moldovan.
Băncile și companiile de tehnologie din Silicon Valley ar putea fi ținte pentru Uniunea Europeană, în cazul unui război comercial:
„Cum am zis, puterea Statelor Unite se regăsește în cele mai profitabile industrii ale sale: Finanțele reprezentate de marile bănci «Too Big To Fai» de pe Wall Street și noii «titani ai industriei» firmele de tehnologie din Silicon Valley. Uniunea Europeană este un importator net de servicii din Statele Unite, iar impunerea de sancțiuni împotriva giganților tech americani de pe teritoriul UE nu numai că va genera acțiuni retaliatorii, dar în cazul băncilor ar putea perturba piețele financiare. Să nu mai spunem de efectul «tit-for-tat» și degenerarea acestei neînțelegeri comerciale într-o adevărată ruptură diplomatică. Nu cred că l-ar putea descuraja foarte mult pe președintele Trump aceste măsuri retaliatorii ale UE întrucât acesta este la ultimul mandat, să sperăm, dar ar putea să cauzeze mai multă durere pentru economia americană și să afecteze major șansele Partidului Republican pentru alegerile pentru Congres de la jumătatea mandatului din noiembrie 2026, iar acest lucru să-i facă pe republicani să se revolte împotriva a ceea ce pare deja o «preluare ostilă» a guvernului SUA.”
Război sau pace?
În discursul său, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a mai spus că Europa este „deschisă la negocieri”. Raluca Moldovan explică unde s-ar putea înțelege cele două părți și unde e cel mai greu de ajuns la un compromis.
„Europa este deschisă la negocieri deoarece nu-și permite cu adevărat ieșirea Americii de pe piața europeană, iar antagonizarea lumii MAGA, deja transformată într-o entitate cu adânci nemulțumiri față de Europa (a se vedea infama conversație dintre Vicepreședintele JD Vance și Ministrul Apărării Pete Hegseth de pe platforma Signal descoperită de editorul șef al revistei The Atlantic), va duce la o politică externă a SUA mult mai agresivă față de Europa. Liderii naționali europeni și președinta Comisiei Europene au acum o muncă foarte grea, cea de a menține echilibrul între păstrarea unei relații cordiale cu SUA și ripostarea împotriva deciziilor administrației Trump fără să pară că Europa ar dori o decuplare de America”, mai spune ea.
Pe de altă parte, Raluca Moldovan crede că e posibil ca cele două părți ar putea să ajungă la un compromis.
„Nu este imposibil să se ajungă la un compromis, dar este foarte greu să ajungi la un compromis cu cineva care nu vrea acest lucru. Cel mai bun exemplu este Rusia lui Putin. America MAGA nu vrea să ajungă la compromisuri pentru că acestea ar fi interpretate de către baza de votanți ca niște trădări a idealului «America pe primul loc». Și acum trebuie să ne întrebăm: «Bun, dar noi ce trebuie să le dăm ca să fie mulțumiți?». Este vorba aici doar despre niște dispute comerciale, despre miliarde de dolari sau este vorba despre politică și ideologie? Dacă este vorba doar de dispute comerciale și investiții, atunci compromisurile pot să fie făcute relativ ușor, dar dacă intervin politica și ideologia în această dispută, îmi e teamă că până nu vom vedea o altă putere politică la Washington, va trebui să suportam această retorică MAGA și să ne apărăm cum putem”, consideră specialista.
De ce îi înfurie TVA-ul pe americani
Într-o discuție mai veche cu președintele Franței, Donald Trump s-a arătat nemulțumit de TVA-ul european despre care a spus că este o taxă ce afectează comerțul cu SUA. Aceeași idee am întâlnit-o și la unii economiști de peste Atlantic, în condițiile în care în SUA nu există TVA. Cum ar trebui privit acest lucru și în ce măsură au dreptate americanii când spun că nu ei au început războiul comercial, ci doar ripostează la taxele ascunse ale europenilor?
„Din nou, revin asupra vorbelor lui John Major: «Trebuie să dai ca să primești.» Sunt sigur că negociatorii europeni și americani pot să ajungă la o înțelegere dacă discuțiile sunt ancorate în spiritul colegialității și a respectului reciproc. Ori dacă negociatorii actualei administrații doresc să primească concesii peste concesii, în spiritul capitalismului de tip vestul sălbatic să se aștepte ca Europa să refuze respectuos. Nu poți face diplomație cu parul când vine vorba de cei mai apropiați aliați ai tăi. Și în ciuda acestor «taxe ascunse ale europenilor» văd că toți giganții americani fac afaceri în Europa și nu duc lipsă de profituri. Pierderea profiturilor și a capitalizării de piață a tuturor giganților americani nu are loc din cauza TVA-ului, ci are loc din cauza scăderilor înregistrate de indicii bursieri ca răspuns la haosul și incertitudinea provocate de declarațiile administrației, potrivit lui Mihai Ivanov. Și aș mai adăuga un lucru, într-o piață liberă totul funcționează pe baza cererii și ofertei. Nu poate administrația prezidențială să acuze Uniunea că «trage America pe sfoară», economia europeană cumpără din America doar ceea ce are nevoie, nu ce i se dictează. Una din nemulțumirile americanilor este că Uniunea nu importă destule mașini americane. Acum vă întreb eu pe dvs. și pe cititori: Câtă nevoie credeți ca are consumatorul european de mașini americane? De ce ar plăti un român mai mult pe un Chevrolet când are atâtea variante din care poate alege? Mi-e teamă că acțiunile aceste administrații nu sunt pentru a corecta niște nedreptăți, ci pentru a servi drept «victorii» care să fie aplaudate de baza MAGA”, punctează experta.
Chiar dacă Uniunea Europeană a rămas cu mult în urma SUA și chiar a Chinei la capitolul tech, Ursula von der Leyen este optimistă și crede că ecartul va fi recuperat. Într-un moment în care economia Uniunii Europene nu funcționează, iar lipsa competitivității și unele decizii luate la Bruxelles, inclusiv celebrul Green Deal, urcă artificial prețurile și lovesc în economia UE, Raluca Moldovan consideră că europenii au motive să rămână optimiști.
„Deși UE nu este la nivelul SUA sau al Chinei la capitolul tech, cred că Uniunea Europeană are alte atuuri care îi permit să fie competitivă. Poate nu vom vedea niciodată o Nvidia europeană sau un Apple european, dar faptul că Uniunea reprezintă o anumită predictibilitate și stabilitate îi conferă un avantaj competitiv față de restul țărilor. Politica comercială a Uniunii nu se poate schimba peste noapte, puterea normativă va rămâne pentru mult timp, iar economiile din Uniune care în prezent se află în curs de dezvoltare, economii precum România, Ungaria, Polonia, Bulgaria etc. reprezintă pământ fertil pentru investitori atâta timp cât există o stabilitate politică, o direcție sigură și o predictibilitate economică și fiscală care să permită investiții pe termen lung și foarte lung. Deși prețurile energiei ne trag în jos, nu consider că acest fenomen este unul prelungit ci mai degrabă este un fenomen care se va atenua odată cu terminarea războiului din Ucraina și a celui din Orientul Mijlociu”, mai spune Raluca Moldovan.
Asistăm la revenirea la protecționism
Economistul Liviu Deceanu, de la UBB Cluj, avertizează că revenirea la protecționism va provoca mari probleme economiilor, atât pentru Uniunea Europeană cât și în cazul SUA.
„Ideea asta de schimbare de paradigmă la nivelul lumii, în sens, hai să zicem, comercial, adică revenirea la protecționism, vezi, războaie comercială, taxe evamale și toate astea, dar și tot acest izolaționism. Și vedem și faptul că unii autori și vorbesc deja despre deglobalizare. Iar Trump, cu politica lui și cu lipsa totală de diplomație merge clar în direcția asta de izolaționism”, consideră economistul.
Făcând o comparație cu legile protecționiste date de Joe Biden, Liviu Deceanu spune că linia aleasă de Trump este mai dură și afectează mai mult economiile.
„Sigur că ne amintim că Biden a dat niște legi protecționiste care au supărat foarte mult. Inflation Act a fost într-adevăr protecționist, a venit în perioada aia de după pandemie. Sigur că și Inflation Act a fost foarte protecționist și, cumva, a arătat că Bidean a păstrat în mare linia lui Trump, din primul mandat. Însă Trump ia decizii mai dure, e total lipsit de diplomație și asta nu duce la nimic bun”, susține Deceanu.
Europenii se sufocă din cauza propriilor taxe și reglementări
În schimb, economistul clujean este de acord că și Uniunea Europeană exagerează cu un anumit protecționism, dar și cu suprareglementările ce ajung să erodeze economiile propriilor state.
„Europenii, într-adevăr, prin definiție sunt mai birocratici. Și vedem că unele state europene sunt atât de birocratice și impun atât de mult taxe încât toate astea se întorc împotriva lor și dăunează competitivității. S-a ajuns ca în Uniunea Europeană, în unele țări, să fie nevoie de avize peste avize, iar firmele sunt sufocate de tot felul de reglementări și de legi precum Green Deal. Nu e de mirare că a venit China și te ia din urmă sau că și alte state din afara Europei încep să fie peste UE, ca economie. Asta e adevărat”, conchide Liviu Deceanu.
Îi taxăm la sânge pe americani, dar ne plângem de ei
Printre cei care au comentat situația se numără și economistul Radu Georgescu.
În opinia sa, Uniunea Europeană este cea care a impus prima tarife ridicate Statelor Unite. Radu Georgescu dă exemplul mașinilor americane și leagă discuția de România, ca stat membru UE.
„Ce taxe plătești dacă imporți în România o mașină produsă în SUA. Dacă aduci în România o mașină produsă în SUA vei plăti în vama din România TVA de 19% și taxa vamală de 10%. Deci vei plăti taxe în valoare de 29% din valoarea mașinii. Păi ce facem? Până acum nu eram supărați că plătim taxe vamale? Acum am descoperit că pe planeta Pământ există taxe vamale?”, se întreabă expertul.
Mai departe, el explică ce taxe plătesc cei care importă în SUA o mașină fabricată în România sau altă țară europeană.
„SUA nu are TVA. Deci nu plătești TVA. Taxa vamală în SUA este de 2,5%. Deci vei plăti taxe în valoare de 2,5% din valoarea mașinii. Păi ce facem? În România plătești taxe de 29% și în SUA de 2,5%. Americani răi. Foarte răi”, e ironia lui Georgescu.
El mai arată și că Europa taxează la sânge produsele fabricate în Statele Unite ale Americii, dar când americanii vor la rândul lor să taxeze produsele europene, Bruxelles-ul și opinia publică din statele membre UE reacționează ca și cum SUA ar fi obligate să susțină financiar Europa/.
„Bunurile produse în America sunt taxate mult mai mult în Europa decât taxarea pusă de SUA pentru bunurile din Europa. Asta face ca deficitul comercial dintre SUA și Europa să fie de 200 miliarde de dolari. Adică Europa exportă bunuri în SUA în valoare de 200 miliarde de dolari mai mult decât importă. Cu alte cuvinte America finanțează Europa anual cu 200 miliarde de dolari , doar prin relația comercială. Americani răi. Foarte răi, care fac rău Europei”, e la fel de ironic Georgescu.
Ce ar face un CEO dacă ar veni la cârma Europei și a României
În opinia sa, Donald Trump nu face decât să protejeze economia Statelor Unite, deși este hulit și detestat în Europa.
„Orice CEO sau CFO își protejează firma. În SUA a ajuns un tip care vrea să conducă ca un CEO. Orice CEO sau CFO de pe planeta Pământ își apară compania. Niciun CEO sau CFO de pe planeta Pământ nu își pune în pericol firma doar de dragul de a ajuta alte firme. Aici vine întrebarea de 100 puncte. Vrem să fim și noi conduși de un CEO pe baza principiilor economice? Dacă Europa (România) ar fi condusă de un CEO, probabil în prima zi, acest tip ar anula TVA-ul/ Americanii nu au TVA deoarece spun că este o taxă stupidă care duce la evaziune. Au dreptate. Acest CEO al Europei (României) ar pune taxa pe care o au americanii: sales tax. Este foarte ușor de calculat și nu există evaziune. România și-ar rezolva în câteva luni deficitul bugetar”, concluzionează Radu Georgescu.